Materiale publicate de Nicoleta Svârlefus
Iubirea nu-ti poate fi luata
Locul iubirii…nu e in cap. Si nici in gura. Nu e un gand sau o declaratie.
Citeste tot articolul
Incrancenarea
Incrancenarea ne foloseste doar pentru a intelege ca e inutila. Cand ea dispare, deseori dispare si problema. (Nicoleta Svârlefus)
Citeste tot articolul
În prezența iubirii
Datoria și obligația nu pot exista în prezența iubirii. (Nicoleta Svârlefus)
Citeste tot articolul
Ajutor
In viata ta apar oameni care contribuie la experienta de a te simti generos. Ei te ajuta, prin experienta nevoii, sa ajuti. Tot ce dai, tie iti dai. Tot ce faci, pentru tine faci. (Nicoleta Svârlefus)
Citeste tot articolul
Ai grija de cuvinte, ai grija de tine!
Igiena gandului, emotiei si cuvantului sau un fel de ecologie a vietii...
Citeste tot articolul
Bucurie
Ne traim viata ca si cand suntem predispusi la suferinta, cand, de fapt, suntem predispusi la bucurie. (Nicoleta Svârlefus)
Citeste tot articolul
Curajul de a (te) trai
Sa-ti traiesti viata ta necesita curaj. Uneori te poti trezi singur pe drum, alteori oamenii te vor uri sau te vor judeca. Insa in final, nu conteaza de cati oameni ai ascultat si din cauza cator oameni ai ezitat sa faci ce-ti place si ce vrei, ci ramai cu ceea ce ai trait pentru c...
Citeste tot articolul
Ascultand ce simte adolescentul, nu (doar) ce spune. Sau de ce se razvratesc copiii
Ma tot intalnesc cu adolescenti, cu povestile lor si mi-e tot mai drag sa ma apropii de ei, sa-i ascult si sa incerc sa inteleg ce simt, ce nevoi nespuse au, dincolo de razvratirea sau, dimpotriva, izolarea si inchiderea lor in ei insisi.
Am lucrat de-a lungul anilor cu adolescenti, am unul i...
Citeste tot articolul
Fă-i copilului tău darul de a te iubi
A venit. E aici. Ți l-ai imaginat, l-ai așteptat, iar acum e în brațele tale. Îl învelești, îl sorbi, îl mângâi, îl alinți. Toată lumea o face. Iubirea e prezentă mai intensă și mai vie ca niciodată. Simți întreaga creație a lumii &ic...
Citeste tot articolul
Cand nu intelegi ceva, ai rabdare!
Uneori nu intelegem cum si de ce se intampla un lucru sau cum de ni se intampla tocmai noua. Sau nu intelegem ce avem de inteles de acolo. Si e atat de mare tentatia de a intra cu totul in povestea lui "de ce?" incat incepem sa ne invartim in jurul acestei intrebari, nu pentru ca am vrea sa gasim raspunsuri, ci mai ales pentru ca dorim sa stam in drama si lupta. Exista o anumita placere in a sta acolo si e ca o esenta a vietii pe care vrem sa o extragem din centrul problemei. Poate ca de aia ne tot adancim in ea, si tot sapam, chipurile pentru a ajunge la adevar.
Citeste tot articolul
