Scopul vietii
Autor: Nicoleta - marti, 02 februarie 2010, 9783 vizualizari
A fost o vreme cand cautam frenetic sa aflu scopul vietii mele. Sa stiu de ce am venit in aceasta viata, care este menirea mea, ce am de facut. Si cu cat cautam mai mult, cu atat ma afundam mai mult in propriile temeri, ganduri, asteptari...
Aud tot mai des intrebarea: „care este scopul meu?” sau „cum aflu care este scopul vietii mele?”. Oamenii pe care-i intalnesc la seminarii, consultatii sau, pur si simplu la o sueta, par sa fie framantati de aceeasi intrebare. Parca le simt mintea, chinuindu-se, facand slalom printre argumente, explicatii, comparatii, ganduri proiectate in trecut sau in viitor. Si le simt frica, pe care am avut-o si eu, si care se deghizeaza in intrebarea „daca nu voi gasi niciodata ceea ce caut, ce ma fac?!”
La un moment dat, cand am obosit sa caut, m-am oprit si am admis ca poate nu caut unde trebuie. Ca poate nu fac decat sa astept ceva, ce nici macar nu stiu cum arata, deci imi va fi greu sa-l recunosc cand va veni. Si atunci, m-am prins ca tot ce faceam era sa caut in exterior, sa astept ceva din exterior sa vina sa ma bucure, sa ma implineasca si sa-mi aduca fericire. Insa nimic din ce am realizat, niciun scop atins, nu m-a facut fericita mai mult de o zi.
Asa ca, intr-o zi, am primit ca scopul meu nu trebuie sa fie unul maret. Sau poate fi, dar asta nu inseamna sa stau in asteptarea implinirii lui, iar intre timp sa fiu absenta din viata mea si, eventual, frustrata ca nu am in prezent acel lucru pe care-l astept sa vina candva.
Am primit ca noi, oamenii, avem un scop primordial, interior, spiritual, si unul secundar, exterior. Asadar, scopul exterior decurge din cel interior si nu invers. Asta mi-a adus atata liniste! Am renuntat la zbaterea continua, la fuga dupa diverse lucruri, la asteptarea a ceva ce doream sa se intample. Fac ce fac, aleg ce ma bucura, traiesc fiecare moment si accept ca nu stiu unde ma vor duce toate momentele de acum. E un sentiment extraordinar de libertate. De parca as fi iesit de sub tutela lui "trebuie". Si imi dau voie sa aleg ce ma inspira.
Sa nu uitam ca noi suntem fiinte spirituale in „invelisuri” materiale, si nu invers. Ca scopul nostru primordial este „a fi” si nu „a face”. Ca acesta este al fiintei, in timp ce scopul exterior este al egoului, al mintii.
Mintea este cea care-si doreste ceva maret, inalt, stralucitor, nemaifacut, nemaipomenit. Mintea are fantezii naucitoare si le sustine cu toata energia...noastra. Mintea cauta in exterior, se framanta, spera, este dezamagita, se bucura pentru perioade foarte scurte de orice obiectiv atins.
In schimb, sufletul, atunci cand este trait, este pacea si fericirea, este iubirea si lumina, pe care nu le ofera niciun scop exterior. Scopul sufletului si scopul primordial al vietii noastre este „sa fim”. Aici si acum. Singurul nostru scop este momentul prezent. Nu exista altul, la nivel spiritual. Pot merge mai departe si pot sa afirm ca tot ce avem este momentul prezent. Tot ce este, este acum. Tot ce suntem este clipa de ACUM.
Unii dintre voi probabil se intreaba: „si cum adica, eu va trebui sa ma multumesc cu lucruri marunte, nu voi face nimic maret, important, extraordinar?” Aici, cel mai frumos raspuns mi se pare cel dat de Eckhart Tolle, in cartea „Un Pamant Nou”:
„Ceea ce este maret se naste din lucruri marunte, daca stii sa le acorzi suficient respect si atentie. Viata tuturor consta in realitate din lucruri mici. Maretia este o notiune abstracta si fantezia preferata a egoului”.
Si as adauga eu: cand stii ca esti deja maret, ca te-ai nascut perfect, ca sufletul tau este perfect si contine toata maretia si puterea lumii, ce nevoie mai ai sa cauti?
Asadar, ai un scop primordial si unul secundar. Cel primordial este cuprins chiar in clipa de acum. Scopul tau este chiar ce esti acum. Scopul tau, acum, este sa citesti articolul acesta. Iar scopul meu este sa-l scriu.
Scopul principal al vietii este ce „esti” si nu „ce ai”. Ceva ce ai este o consecinta a ceea ce esti si nu invers. Nu poti sa ai ceva si apoi sa fii fericit si implinit. Asta nu dureaza. In schimb, putem fi deja cum alegem sa fim, si apoi, din starea de „a fi”, sa facem si sa avem tot ce dorim.
Nu conteaza ce faci acum, ci cum faci. Asta da, poate hotari daca iti implinesti destinul. O constiinta treaza inseamna implinirea destinului.
Scopul exterior, care exista doar in minte, este o consecinta a celui interior. Fii aici si acum. Din toate momentele de acum se creeaza viitorul tau.
Inceteaza sa cauti un scop. Si primeste ca exact ceea ce faci acum este ceea ce ai venit sa faci, este exact scopul tau. Neale Donald Walsch afirma in documentarul The Secret:
„Nu exista o tablita in cer, pe care sa scrie: Neale D. Walsch a venit pe pamant cu scopul...” Poti completa in fiecare clipa, punctele de suspensie, cu ce vrei, cu ce alegi in fiecare moment.
Totul este sa-ti traiesti sufletul si sa o faci cu bucurie, sa primesti fiecare experienta cu recunostinta, sa fii constient ca fiecare moment nu este decat o noua oportunitate de a experimenta „cine este cu adevarat”.
Puteti pierde doar ceva ce aveti, dar nu puteti pierde ceva ce sunteti. (Eckhart Tolle)
Nicoleta Svârlefus