Nu exista bine si rau in viata mea, exista frica si iubire, minte si inima, si exista Duhul Sfant care le aranjeaza pe toate in asa fel incat sa ajung unde este cel mai bine pentru mine.
Imi dau voie sa nu le stiu pe toate, imi dau voie sa gresesc, adica sa nu multumesc pe toata lumea. Cand fac bine, “corect”, fac ce am invatat sa fac, ce ma ajuta sa dau bine. Cand gresesc, mi se da sansa sa deschid o usa si sa primesc o lectie!
Cand sunt in greseala, sunt in afara zonei de confort, reactionez spontan si inovez in viata mea. Vad dincolo de control, de planul meu, de mintea mea. Mi se rupe atasamentul de trecut, adica de planul meu initial si mi se da sansa sa primesc si sa traiesc clipa.
Imi cer iertare pentru invatamintele pe care nu le-am putut accepta si primi si sunt recunoscatoare ca mi s-a dat sansa sa gresesc din nou, poate pot acum sa invat. Multumesc Universului pentru noile invataminte trimise prin oameni, plante, animale, emotii, obiecte, bani, fenomele naturale, si imi multumesc mie pentru deschidere si atentie spre a primi.
Imi asum responsabilitatea pentru toate greselile mele! Imi cer iertare tuturor celor pe care i-am ranit in greselile mele si le sunt recunoscatoare tuturor celor care m-au sprijinit si m-au iubit in acele delicate momente.
Multumesc lui Dumnezeu ca si-a concentrat atentia asupra mea si m-a ajutat sa gresesc de fiecare data la momentul potrivit, in locul potrivit, cu oamenii potriviti, pentru a evolua si a ajunge aici. Multumesc maestrilor mei spirituali, indiferent de forma si vibratia lor, ca mi-au calauzit pasii si m-au ajutat sa ma trezesc si sa imi traiesc viata! Multumesc celor care mi-au servit drept oglinzi si m-au inspirat sa scriu aceste randuri!
1. Multumesc! de MOCANU RODICA, din 10/06/2011 Multumesc, Corina. Esti un inger divin. Ai pus toata stiinta sufletului in articolul asta. Pentru cine are ochi sa vada si urechi sa auda... Felicitari! Cu prieteneie, Rodica
