Observarea de sine
Singura modalitate în care cineva îţi poate fi de folos, este să-ţi conteste ideile. Dacă eşti pregătit să asculţi şi dacă eşti pregătit să fii provocat, există un singur lucru pe care-l poţi face, dar nimeni nu te poate ajuta. Care este acest lucru mai important decât toate?
Se numeşte observarea de sine. La asta nimeni nu te poate ajuta. Nimeni nu-ţi poate da o metodă. Nimeni nu-ţi poate arată o tehnică. În momentul în care alegi o tehnică, eşti programat din nou. Dar auto-observarea -examinarea propriei tale persoane – este importantă.
Nu este acelaşi lucru cu concentrarea asupra propriului eu. Concentrarea pe sine însuţi este preocuparea de sine, starea în care eşti preocupat de tine însuţi, îngrijorat pentru tine însuţi. Eu vorbesc de observarea de sine. Ce este ea?
Înseamnă să supraveghezi cât poţi de atent tot ce se petrece în tine şi în jurul tău, privind ca şi cum toate toate s-ar întâmpla altcuiva. Ce vrea să zică această ultima afirmaţie? Înseamnă că tu nu te identifici cu ceea ce ţi se întâmplă. Înseamnă că tu priveşti lucrurile, ca şi cum nu ai avea nici un fel de legătură cu ele.
Motivul pentru care suferi din cauza depresiei şi anxietăţilor tale este că te identifici cu ele. Îţi spui: “Sunt deprimat.” Dar este fals. Tu nu eşti depresia ta. Aceasta este doar un fel de farsă ciudată a minţii, un fel de iluzie ciudată.
Tu te-ai amăgit singur şi ai ajuns să gândeşti – deşi nu-ţi dai seama de aceasta – că tu eşti depresia ta, că tu eşti anxietatea ta, că tu eşti bucuria ta, sau emoţiile pe care le ai. “Sunt încântat!” sigur că tu nu eşti încântat. Încântarea poate există în tine chiar acum, dar ai răbdare puţin, se va schimbă; nu va dura; niciodată nu durează; continuă să se schimbe; mereu se schimbă.
Norii vin şi pleacă: unii dintre ei sunt negrii şi alţii albi, unii sunt mari, alţii mici. Dacă vrem să urmăm analogia, voi aţi fi cerul care observă nori. Tu eşti un observator pasiv, detaşat. Este şocant, înspecial pentru cineva din cultura occidentală. Tu nu te amesteci. Nu te amesteca. Nu “repara” nimic. Priveşte! Observă!
Necazul cu oamenii este că sunt ocupaţi să repare lucruri pe care nici măcar nu le înţeleg. Întotdeauna reparăm lucruri, nu-i aşa? Niciodată nu ne da prin cap că lucrurile nu au nevoie să fie reparate. Chiar nu trebuie. Aceasta e marea iluminare. Lucrurile trebuie înţelese. Dacă tu le-ai înţelege, ele s-ar schimba.
Anthony de Mello
Sursă: Conştienţa – Capcanele şi Şansele Realităţii; Editura FOR YOU
Imagine: realitysandwich.com