Realitatea Schimbării
Metapsihologia vorbește despre faptul că orice semn capătă o semnificație doar între două persoane, într-o relație. Astfel putem spune că ia naștere Realitatea dintre noi.
Acum vine provocarea, care-i a mea și care-i a ta? Unde se duce realitatea mea dacă o dau și cum o impun pe a mea dacă nu vreau să o dau. Dar realitatea noastră? Imi place mult intrebarea: “Ce se întâmplă cu visele noastre după ce plecăm de aici?”
Este greu să vezi cum tot ceea ce credeai că este de neclintit, se schimbă des, NECONTENIT. Alergăm după certitudini, fără să vedem că schimbarea este ea în sine, prin natura ei, o certitudine. Putem privi și altfel: Tot ceea ce te lega până acum, te poate dezlega de acum, din momentul în care observi schimbarea în jurul tău. Este toamnă, să ne uităm la copaci și putem întelege. Copacul, consider că este un înțelept, se “dezvață” de frunzele vechi și uscate, frunze care i-au fost admirate și așteaptă, așa gol și transparent.
Câtă răbdare ai copacule! Și câtă încredere!
Cum putem întelege și cum ne putem apropia de conceptul de schimbare? Prin observație! Observăm diversitatea, ne uităm și la ceilalți, la alegerile lor, la ritmul lor, la stilul lor de viață și întelegem că din atât de felurit și diferit, n-are cum să nu ia naștere schimbarea. Da, putem să criticăm sau să anulam realitățile celorlalți, diversitatea lor, autenticitatea lor și diferențierea față de tine. Ele există, oricât am vrea să ne legăm la ochi. Te-ai putea întreba: De ce am nevoie să fie ei ca mine? De ce am nevoie ca celălalt să imi confirme Realitatea? Și eu de ce nu aș putea ACCEPTA realitatea lui?
Când citesc diverse articole despre cum să te schimbi în 10 zile, 20 zile, 30 de zile…mă întreb cum privesc acești oameni schimbarea. Punct și de la capăt…nu prea văd cum să existe, chiar dacă uneori această expresie alină suferința. În vara ce a trecut, au apărut peste 10000 de titluri de cărți care conțineau cuvântul "Fericire". Așa departe să fie ea încât avem nevoie de atâtea manuale și direcții?
Cât despre o schimbare colosală, m-ar îngrijora, m-aș întreba unde s-a dus acel cineva care era înainte de schimbare și cine a cerut schimbarea.
Este important să stim de ce chemăm schimbarea, pentru cine și pentru ce. Putem să ne întrebăm: Ce îmi doresc să îmi aducă această schimbare? Și de ce nu îmi permit acum acel ceva? De ce aștept acea schimbarea? Ce urmează dupa ea? Cum știu când o să fie momentul în care m-am schimbat? Exista el oare, acel moment fixat?
Să fim atenți la cum vrem să privim și să primim schimbarea, căci știu că ne dorim să o măsurăm și să o incadram ca să o controlăm, doar că ea e cam fără destinație și...fără timp. Ea este dinamică și se așează în fiecare zi, în fiecare ceas, în viața fiecăruia. Și când nu o mai știm, putem începe s-o simțim.
Din secunda în care vrei să fixezi schimbarea ca moment în timp, o zi fixă, o dată fixă… din start fixezi ceva de neschimbat. Cum să-și mai facă ea loc așa în viața ta?
Da, funcționăm după date fixe, funcționăm după cadre, tocmai ca să ne întâlnim acești noi, EU și TU, și să dăm naștere prin interacțiune și diversitate, schimbării. Orice întârziat la un moment fixat între doi sau între noi, poate pune în lumină schimbarea. Personal, când întârzii la un program dat, la acel moment de neschimbat, fixat din timp înainte de acel prezent, mă intreb: Ce s-a schimbat din mine? Sau din tine? Sau din noi?
Să ne bucuram de Toamnă, Lună Nouă și de Noi, acești noi Noi!
Alexandru Ionut Batinas
Sursa foto: www.mrwallpaper.com