Impartasiri dupa taberele de la Moieciu

Autor: Nicoleta - duminica, 06 septembrie 2009, 762 vizualizari

EU POT! Antrenament pentru o viata implinita! 29 apr- 2 mai 2011, Moeciu

Corina Badescu:
Draga mea Nico,
Incep prin a-ti multumi pentru ca dintre toate darurile pe care ti le-a dat Dumnezeu pentru aceasta viata,  ai ales sa faci aceste workshop-uri si sa fii o calauza spirituala pentru toate sufletele care au nevoie sa gaseasca calea. Si ti-a dat Dumnezeu de toate pentru a fi perfecta in orice iar tu l-ai ales pe EL.

Iti multumesc si te voi iubi pana cand aceasta viata se va sfarsi pentru ca l-ai adus pe Dumnezeu in viata mea. De la tine am primit recunostinta si o am cu mine oriunde si oricand.
Iti multumesc pentru ca atunci cand fratele meu era grav bolnav si familia mea dezorientata de aceasta incercare, am putut sa spun “Sunt recunoscatoare pentru boala fratelui meu” si sa primesc daruri de prêt din aceasta suferinta.

Iti multumesc pentru ca iti cinstesti parintii si inspiri acest sentiment mai departe.
Am invatat de la tine si de la Iza sa las sa fie si sa am incredere ca nu e treaba mea.  Cand  eram in fata voastra si urma sa va spun pentru ce va apreciez s-au intamplat urmatoarele:  Dumnezeu a facut sa imi vina randul chiar la momentul ingemanarii zilei cu noaptea ( momentul meu preferat al zilei), se intampla pe melodia mea preferata pe care o ascult si acasa pentru a ma centra in inima mea si apoi v-am simtit pe VOI, TOATE. Dumnezeu mi-a creat mediul pentru a ma simti in inima mea si pentru a putea transmite din MINE. De la tine Nico, la cursul de Miracole, am invatat ca atunci cand iti invingi frica de moarte iti infrangi toate fricile si sunt recunoscatoare pentru viata mea alaturi de bunicul meu.

Bunicul meu cel drag si sfant, caruia ii spuneam “Taicu” s-a dus la Dumnezeu acum 2 ani in noaptea de Pasti si de atunci l-am rugat pe Dumnezeu sa ma ajute sa il mai simt o data. Si Dumnezeu m-a ajutat .Mi l-a aratat in fiinta soferului de microbuz care m-a dus de la Brasov pana la Moeciu de Jos si nu m-a lasat in statia lui ci s-a abatut din drum si m-a lasat in siguranta, in statia de taxi spre Moeciu de Sus. Am motolit biletul primit si am vrut sa il arunc dar apoi l-am indreptat si l-am pus bine pentru ca nu era doar un bilet Brasov-Moeciu ci biletul spre Rai. Eu am fost prezenta si am primit. Imi cer iertare celuilalt bunic al meu, care s-a dus si el in lumea celor drepti, pentru ca nu l-am iubit la fel de mult.

Am invatat sa IERT si sa imi CER IERTARE celor carora simt ca le-am pricinuit nevoia sa ma ierte. Iert, iubesc, primesc si nu judec.
Prietenia ta cu Walter m-a inspirit si m-a lasat fara cuvinte. Se simte iubirea dintre voi, se transmite si uneste oamenii spre bine.

Multumesc tuturor fiintelor minunate cunoscute in aceasta tabara. Multumesc ca ati fost niste oglinzi minunate si m-ati ajutat sa vad cat de minutata sunt si eu. Sunt 100% sigura ca v-am primit pe fiecare dintre voi si sunt 200% sigura ca prin venirea voastra in viata mea urmeaza sa primesc daruri minunate pentru ca sunteti niste ingeri!

In aceasta tabara am exersat : SA PRIMESC,SA IUBESC NECONDITIONAT, SA IERT, SA CER IERTARE, SA ACCEPT, PRIETENIA, SA SIMT PREZENTA DIVINA, REVELATIA, SA PLANG, SA RAD, SA CANT, SA CURAT CU DUMNEZEUL DIN MINE, SA TREMUR DE EMOTIE, SA FIU PREZENTA, SA IUBESC, SA MA TRANSMIT IN LINISTE, PACEA
EU SUNT, eu sunt prezenta in viata mea, eu il simt pe Dumnezeu si POT sa ii primesc lucrarea!
Multumesc lui Dumnezeu pentru familia mea si pentru toti ingerii!

EU POT! Antrenament pentru o viata implinita! (25- 30 iunie 2010):

Simona Ionascu: "Am castigat in viata mea noi prieteni de suflet pe care stiu ca  ma pot baza daca am nevoie; care nu ma judeca si care nu ma eticheteaza. Am identificat fricile care ma tineau blocata intr-un punct, asta cu ajutorul cuvintelor transmise de altii dar trimise, probabil, de mine catre ei. Am inteles ca degeaba fac eforturi sa-i slefuiesc pe altii ca sa "dea bine" (asta vine si din meseria mea de PR) ci mai degraba m-as uita in ograda mea si as slefui la mine ce nu-mi place; dar ce-mi place sa iubesc total, neconditionat, liber. Numai asa pot raspandi in jur armonia si iubirea.

Mi-am amintit ca toate performantele de care m-am bucurat de-a lungul vietii mi se datoreaza in primul rand mie, nu unor factori externi; de aia deduc logic ca puterea e in mine, nu in exterior... Am realizat inca o data ca "repetitia e mama invataturii" si ca teoria fara practica e vorbarie goala; de aia consider ca exercitiile facute in tabara si asistate de indrumatori au fost extraordinar de benefice.

Am ajuns la concluzia ca, in exprimare, toate constrangerile PR-icesti carora ma supuneam erau doar preconceptii ale industriei in care ma scaldam caldutz:)/ pot sa fiu in continuare un PR foarte bun chiar fiind sincera; sinceritatea in industria asta e o virtute, nu o rusine! Mi-am amintit ca e cazul sa fiu recunoscatoare pentru ceea ce sunt si pentru modul in care sunt.

Si, mai presus de toate, am acceptat in sfarsit - si m-am bucurat ca e asa- ceea ce cantam cu atata patos la 16 ani din repertoriul trupei Celelalte Cuvinte - "Un sfarsit e un inceput"...

Va multumesc ca v-am cunoscut, ca m-ati lasat sa fiu EU, ca nu m-ati judecat.
Va multumesc ca m-ati lasat sa vad in voi ce aveam de vazut in mine, ca m-ati ajutat sa ma cunosc mai bine, ca mi-ati dat afectiune atunci cand am avut nevoie, ca m-ati lasat sa va iubesc chiar daca nu va cunosteam.
Va multumesc ca m-ati ajutat sa fac lumina in mine, ca m-ati facut sa simt ce forta imensa sunt eu, ca m-ati lasat sa vad frumusetea din voi.
Asta mi-a dat speranta, putere, entuziasm, incredere."

Andreea F.: "Pentru mine, participarea la tabara Eu pot de la Moeciu a aparut ca o continuare fireasca dupa workshopurile "Traieste viata pentru care ai fost creat" si "Traieste miraculos", continuarea procesului de constientizare a sinelui meu adevarat. Am realizat ca eu sunt tot ceea ce vreau sa fiu, ca devin ceea ce aleg sa fiu, ca am puterea si toate resursele de a face orice intentionez, ca pot si am dreptul de a ma simti minunat(a). Am aflat ce sta la baza aspectelor nemultumitoare din viata mea si metoda de rezolvare a acestora.

Zilele de tabara au fost de poveste: incepand de la locul superb -ales cum nu se poate mai bine - si pana la oamenii fabulosi pe care i-am avut alaturi in aceasta experienta. Pe cei mai multi dintre ei ii cunosteam deja, pe unii i-am descoperit acolo, insa toti mi-au ramas dragi, foarte dragi. Le raman recunoscatoare din toata fiinta pentru ca m-au inspirat, mi-au aratat lucrurile pretioase care erau in mine si care asteptau sa fie lasate sa se manifeste in toata splendoarea lor.

Antrenamentul de la Moeciu m-a invatat sa imi permit A FI, sa imi dau voie sa traiesc in armonie cu
ceea ce am mai bun si mai frumos - Inima -, m-a invatat cum sa fac alegeri autentice, cum sa actionez in favoarea fiintei mele si nu impotriva ei.

Ii multumesc Isabelei pentru toate momentele in care m-a sprijinit cu atata dragoste.
Ii multumesc lui Nico pentru momentul in care a ales sa faca acest lucru extraordinar - sa transforme suflete - si pentru fiecare moment in care alege sa mearga mai departe."

Dana Vasilateanu: " Am plecat la drum spre tabara cu fluturasi  in stomac, cu sentimentul ca o sa intalnesc oameni minunati,  cu emotia a ceea ce o sa descopar nou. Am ajuns, si am fost intampinata de un suflet de o sensibilitate rara si de un suflet de o caldura generozitate si o putere extraordinara. Si am intalnit un sufletel, J, care mi-a fost drag din prima clipa, am vazut emotia din privirea lui si l-am lasat sa se apropie usor cu pasi micuti dar siguri. In fiecare zi, se apropia din ce in ce mai mult si cu blandete  si curaj deschidea cate o usa a inimii mel, usi de care uitasem … uitasem ca mai sunt acolo. I-am simtit puterea cand incerca sa descopere ce e acolo ascuns si durerea descoperirii. I-am simtit alinarea, eliberarea,  linistea, prezenta, caldura si iubirea.  Am putut sa vad cum iubeste in libertate, respecta si traieste ceea ce simte, respecta si intelege ceea ce simt si cei din jur, traieste liber si frumos.  I-am simtit bucuria, abandonat in bratele ierbii, acoperit de valul cald al razelor de soare, inconjurat de aroma floricelelor de camp, traind intens, realizand ca este acea picatura unica din oceanul universului. Am inteles ca iubirea lui inflorea … iubirea lui avea radacini, in MINE, DA, am intalnit-o si descoperit-o pe Danuta, un suflet de copil  inocent, pur, sensibil si puternic. Da, sunt primul meu  copil Jvorba unui sufletel frumos.

Am inteles ca fericirea se naste din iubire si iubirea se naste din inima noastra,  ca totul pleaca din interiorul nostru, iar in momentul in care iubirea infloreste, ea cunoaste revarsare. Numai atunci iubirea se manifesta in toata splendoarea ei. Depinde de noi ce dorim sa devenim si ce nu. Devenim propriile noastre creatii.
Mutltumesc din inima pentru tot ce am trait in tabara , impreuna cu toate sufletele minunate de acolo."


"Traieste viata pentru care ai fost creat" (26-31 iulie 2009)


Florin T: "Acum ceva ani am ales sa pornesc intr-o calatorie de la care asteptam sa ma duca prin locuri exotice,sa-mi ofere senzatii puternice si aventuri extraordinare. Am pornit ,am luat-o la dreapta ,la stanga ,m-am invartit in toate partile,m-am oprit,am luat-o de la capat,si in final nu am mai stiut in ce directie s-o apuc. Periodic incercam sa gasesc o directie care sa ma duca in "tara fagaduintei",si de fiecare data mai pierdeam un pic din viteza si entuziasm. Apoi ne-am intalnit la Moieciu, si am crezut ca voi ajunge la capatul calatoriei cu ajutorul tau.M-am inselat din nou. Singurul lucru pe care l-am aflat dupa atata timp,a fost acela ca aceasta calatorie nu ma va duce nicaieri ,niciodata. Nu voi ajunge nicaieri,pentru ca eu SUNT deja ACOLO,am fost tot timpul,dar nu am "stiut" asta.Pentru aceasta lectie iti multumesc inca o data,si cred ca nu se va supara nimeni daca iti multumesc in numele tuturor celor care am fost acolo. Cu admiratie si recunostinta, Florin"

Carmen I. : "Pot sa spun ca ceea ce am trait la Moieciu a fost ca o trezire. A fost ca si cum a cazut o perdea si am putut sa ma uit in sufletul meu. Este ceva nepretuit. M-am regasit pe mine si este o mare bucurie sa vad cata iubire, putere, fericire si incredere este acolo. Nu mai sunt aceeasi persoana care eram cand am ajuns la workshop. Acum imi este usor sa imi ascult inima si sa traiesc in prezent, ori de cate ori imi doresc si sunt atenta sa fac asta. De fiecare data, simt liniste, incredere in mine, multa iubire care pur si simplu se revarsa, iubesc si ma simt iubita in acelasi timp.Viata mea este mult mai frumoasa acum. Am in mine aceasta comoara pe care m-ai ajutat sa o vad si chiar daca a trecut o luna de zile de la workshop eu continui sa traiesc asa cum am invatat la Moieciu, sigur ca nu este la fel de usor pe cat a fost acolo, impreuna cu voi , dar ceea ce este cu adevarat extraordinar este ca informatiile pe care le-am primit s-au transformat intr-o experienta practica, vie si acum in mine, si nu au ramas pe hartie sau in amintire. Eu sunt alfel acum, sunt fericita. Sunt fericita indiferent de situatiile si conjuncturile exterioare, ba chair pot sa spun ca mi se "intampla" sa am parte de evenimente foarte pozitive.

Am cunoscut oameni minunati la acest workshop, care mi-au daruit extraordinar de mult, de la fiecare am invatat ceva si am inteles ca nu suntem separati , ca exista ceva care ne este comun tuturor, greu de descris in cuvinte dar aceasta traire m-a ajutat sa ii privesc altfel pe toti oamenii care apar sau dintr-un motiv sau altul sunt deja in viata mea. Pentru mine a fost un salt, o experienta care ma face sa iubesc mai mult viata si sa apreciez tot ceea ce imi ofera. Am mai multa putere sa fac ceea ce imi doresc, am o alta perspectiva asupra evenimentelor si am incredere ca reusesc. Am curaj sa fac ceea ce inainte nici nu incepeam din frica de a esua, sunt mai libera sa fiu eu. Sunt inca la inceput , dar este inceputul unui drum minunat. Multumesc din suflet ! Carmen"


Traieste miraculos! (2-7 aug 2009)

Mada P. : "Pot sa-ti spun ca sunt inca miraculoasa, sau din ce in ce mai miraculoasa.
Stau de multe ori si ma gandesc la tabara de la Moeciu si nu imi vin in minte vorbe sau imagini ci doar senzatii. Simt mereu o pace si o buna dispozitie extraordinare.
Inceputul noii Madaline a fost la Bucuresti atunci cand te-am atras in viata mea si tu m-ai atras in viata ta. Stii bine cum eram la inceput: speriata ca un animalut incoltit, fara speranta, fara lumina in ochi.
Cele doua work-shopuri din Bucuresti - "Traieste-ti viata pentru care ai fost creat" si cel despre credintele limitative au fost doar inceputul. Parca o sfoara nevazuta ma tragea spre promisiunea ta - tabara de dezvoltare personala de la Moeciu - Traieste Miraculos.
In momentul in care mi-am propus sa merg in tabara nu aveam un ban in portofel si deja facusem anumite cheltuieli neprevazute. Am stiut doar ca vreau cu orice pret sa vin - si am reusit - usi s-au deschis acolo unde nu vedeam clanta de la usa. :)
Gata! Am intrat in atmosfera.
Tot ce imi vine sa-ti spun este ca nu putea sa-ti iasa mai bine: locatia aleasa, programul stabilit, faptul ca pachetul continea absolut tot de ce aveam nevoie incat sa nu ne facem griji odata ajunsi acolo.
Pentru mine tabara de la Moeciu e locul detoxifierii sufletului meu. Au iesit la suprafata toate "bubele" si tot raul acumulat. Am simtit cum ma vindecam, am simtit cum eu imi eram de ajuns. Incet-incet nu am mai avut nevoie de confirmari. !

Stii muntele din pe care-l zaream in fata ochilor cand ieseam pe balcon? L-am numit Muntele Regasirii de Sine. Si acum il mai am imprimat in matricea mea.
Nico iti multumesc pentru a nu-stiu-cata oara pentru ca existi, pentru ca ai har si pentru ca oferi cu dragoste.Iti multumesc pentru imensa rabdare pe care ai avut-o cu noi, in special cu mine. Eu primesc si ma simt norocoasa pentru asta . (Mada Proteasa)"

Andreea T : Stiti ce e perfectiunea? Perfectiunea suntem noi. Suntem de-adevaratelea cea mai frumoasa creatie a lui Dumnezeu. Stiam asta din teorie. La Moeciu, intr-un cadru de poveste si in compania unor persoane pe care, in majoritate, le-am vazut pentru prima data, am reusit sa simt si sa vad. In cele cinci zile pe care le-am petrecut acolo am trait toata gama de emotii pe care le poate trai un om: de la frica imensa de a comunica pana la veselie, de la panica de a ma vedea prin ochii celorlalti pana la bucuria de a impartasi lucruri pe care le-am trait si le cunosc, de la ura profunda fata de propria-mi persoana pana la iubirea neconditionata a tot ceea ce este. Am plecat cu lacrimi in ochi, mai bogata cu o duzina de prieteni si, poate cel mai important, m-am castigat pe mine. Am invatat ca e egoism sa stii si sa nu dai mai departe, sa ai si sa nu imparti, sa vrei dar sa iti fie frica sa faci un pas.

Sunt recunoscatoare tuturor celor care au fost acolo pentru fiecare clipa de sinceritate, sunt recunoscatoare fiecarei cafele pe care am baut-o impreuna, sunt recunoscatoare pentru zilele si serile in care am descoperit ca lucrurile facute cu masura se pot face indiferent de varsta si statut social, sunt recunoscatoare colegei mele de camera ca mi-a fost un observator lucid si a avut puterea sa-mi impartaseasca ceea ce vedea in mine.
Si nu in ultimul rand ii sunt recunoscatoare lui Nico pentru ca, intr-un moment de cumpana, mi-a aratat cat de mult ma iubeste abandonand orice forma de a-mi mai deslusi cine sunt, pentru prietenia neconditionata si pentru ca, “fara mila”, m-a pus in fata adevarului despre mine.
Sunt perfecta asa cum sunt si lumea este spatiul nostru de creatie prin joaca. Suna foarte elitist dar e cat se poate de adevarat. Cheia e sa vrei!"


 


 


 



tabere autocunoastere dezvoltare personala Moeciu Vlahia Inn svarlefus spiritualitate coaching workshop


Copyright
Toate materialele conţinute de acest website - http://www.astrocafe.ro - sunt proprietatea acestuia si sunt protejate de Legea nr. 8/1996 pentru protecţia drepturilor de autor şi a legilor cu privire la mărci şi proprietate intelectuală. Detalii...

Primeste zilnic horoscopul si noutatile pe e-mail!
Comentarii

Astro Shop

Cele mai noi articole