De ce e greu să fii fericit

Autor: AstroCafe.ro - duminica, 15 septembrie 2019, 9717 vizualizari
Extras din "Capcana fericirii" de Dr. Russ Harris 


Pentru a răspunde la această întrebare trebuie să călătorim înapoi, în timp. Mintea omului modern, cu a sa uimitoare capacitate de a analiza, planifica, crea și comunica, s-a dezvoltat pe larg în ultima sută de mii de ani, de când specia noastră, Homo Sapiens a apărut pentru prima dată pe planetă.

Dar mințile noastre nu au evoluat doar pentru a ne face pe noi să ne simțim bine astfel încât să fim în stare să spunem glume, să scriem cântecele și să spunem "Te iubesc!"

Mințile noastre au evoluat pentru a ne ajuta să supraviețuim într-o lume de pericole. Imaginează-ți că ești o ființă umană timpurie și ești un vânător strângător. Care sunt nevoile tale esențiale pentru a supraviețui și pentru reproducere?

Iată patru dintre ele: hrană, apă, adăpost și s3x, dar niciuna dintre acestea nu mai înseamnă nimic dacă ești mort. Așa că, prioritatea numărul unu a mintii umane primitive a fost să caute orice te-ar putea rani și asta că să poată evita acest lucru.

În esență, mintea primitivă a fost un mecanism de tip  "nu te lăsa ucis" și s-a dovedit a fi extrem de util. Cu cât strămoșii noștri au anticipat mai bine pentru a evita pericolul, cu atât au trăit mai mult și au avut mai mulți copii. Cu fiecare generație, mintea umană a devenit mai pregătită pentru a prezice și pentru a evita pericolul.

Și acum, după o sută de mii de ani de evoluție, mintea umană este încă în căutarea necazurilor. Evaluează și judecă aproape tot ce experimentăm: E bine sau e rău? Sigur sau periculos? Mă ajuta sau mă rănește?

În aceste zile, totuși, mintea nu se mai referă la fiarele pădurii. În schimb pericolele sunt: pierderea slujbei, respingerea, o amendă pentru viteză, incapacitatea de plată a facturilor, rușinea de a fi umiliți, rănirea celor dragi, cancerul, sau alte o mie și unu de motive.

Rezultatul este că petrecem o mulțime de timp făcâdu-ne griji legat de toate acestea și fară neapărat că ele să se întâmple. Încă un lucru esențial al supraviețuirii este apartenența la un grup. Daca tribul tău te alungă, nu vă trece mult până când lupii te vor găsi. Așadar, cum te protejează mintea de alungare? Prin comparația cu alți membri ai tribului. Mă potrivesc? Fac ce trebuie? Sunt util? Sunt la fel de bun precum ceilalți? Fac ceva ce ar putea să mă dea afară?

Vă sună cunoscut? Mintea zilelor noastre continuă să ne avertizeze legat de înlăturare și ne compară cu ceilalți mereu. Nu e de mirare că ne petrecem mult timp făcându-ne griji dacă oamenii ne plac sau nu. Nu e de mirare că mereu căutam căi să ne creștem sau să ne punem jos pentru că nu ne potrivim.

Acum o sută de mii  de ani aveam doar câțiva membri de trib cu care să ne comparăm. Dar în aceste zile putem deschide orice ziar sau revistă, putem da drumul la televizor, la radio și aflăm instantaneu că există o mulțime de oameni care sunt mai deștepți, mai bogați, mai înalți, mai subțiri, mai sexi, mai solizi, mai puternici, mai frumoși, mai faimoși sau mai admirați decât suntem noi.

Care este calea cea mai rapida să duci în depresie o adolescentă? Arată-i o revista de modă! Când se va compara cu toate cele de acolo coafate, cu adaos de colagen, modificate digital, supermodele, e garantat că ea se va simți inferioară și neatractivă.

Iar restul dintre noi nu suntem cu mult diferiți. Mulțumită evoluției, mințile noastre sunt acum atât de sofisticate încât pot să viseze fantezist la o persoană cu care ar dori să semene și apoi să o compare cu sinele real. Ce se întâmplă după asta? Întotdeauna sfârșim simțindu-ne insuficient de buni.

Acum, pentru orice persoană din Epoca de Piatră cu ambiție, regula generală a succesului este: mai mult și mai bun. Cu cât armele sunt mai sofisticate (și cu cât mai multe), cu atât mai multă hrană vei putea vâna. Cu cât acumulezi mai multă hrană cu atât cresc șansele să supraviețuiești vremurilor de restriște. Cu cât e mai puternic adăpostul, cu atât mai bine te poți apăra de vreme și animale.

Cu cât mai mulți copii vei avea, cu atât mai mari șansele că unul dintre ei să supraviețuiască până la maturitate. Nu e de mirare apoi că mintea noastră modernă caută continuu mai mult: mai mulți bani, mai mult statut, mai multă iubire, mai multă satisfacție de la slujbă, o mașină mai nouă, un corp care să arate mai tânăr, un partener care să arate mai tânăr, o casă mai mare.

Și dacă avem succes, dacă noi chiar obținem mai mulți bani, o mașină mai nouă, ori o slujbă mai bună suntem satisfăcuți pentru o perioadă. Dar, mai devreme sau mai târziu (de obicei mai devreme), noi sfârșim prin a ne dori mai mult.

De aceea, evoluția ne-a format mințile în așa mod încât, inevitabil suntem destinați suferinței psihologice: să comparăm, să ne autocriticăm, să ne concentrăm pe ce ne lipsește, să fim nemulțumiți de ce avem, și să ne imaginam tot felul de scenarii înfricoșătoare, majoritatea dintre ele neîntâmplându-se niciodată.

Nu e de mirare că oamenii găsesc că e greu să fie fericiți!

Sursa 

-----

🌐 Facebook 🌐 Instagram



Astro Shop

Cele mai noi articole