Materiale publicate de Roxana Alexe
Stop cadru. In sfârșit, avem timp
Trăim în sfârșit clipa când avem timp! Un timp pe care să îl trăim dezbrăcați de iluzii, goi, doar noi cu noi. Am rămas în sfârșit închiși cu tot ce am creat, cu tot ce am cărat, clădit, construit și adus în viețile noastre, cu tot ce am investit în noi.
Citeste tot articolul
Frica de a fi femeie
… 365 de zile pe an și nu doar într-o zi (8 Martie), când s-a stabilit pentru ea, femeia, că e voie, e liber la sărbătoare!
Citeste tot articolul
Libertatea și nelibertatea
Am mai aflat că poți să fii liber și în cele mai încățușate lanțuri. Dacă ești conștient că le ai. Și nu mă refer aici la planul fizic. Există lanțuri ale minții, lanțuri în jurul inimii. Pe care, pe măsură ce le identifici, le dizolvi în libertate. Așa cum am aflat că poți să nu fii liber în mijlocul celor mai înălțătoare și eliberatoare experiențe.
Citeste tot articolul
Dragă Moș Crăciun
Ajută-i tu cumva, ajută-ne pe toți, oameni mari și mici, să înțelegem că sărbătoarea Crăciunului nu este doar o dată în calendar. Nu este doar o dată în an, așa cum ne-au învățat încă de mici. Este încununarea a peste câteva sute de zile (am scris mai sus câte, sâc!) este buchetul vieților noastre în care strângem zi după zi, de practică a bunătății, a iubirii, a iertării! Vrăjește tu spațiul în care trăim, să fie zilnic plin de respect, bun, fericit și liber de răutăți, invidie, supărare, nervi.
Citeste tot articolul
Trei litere pentru care s-au dus războaie milenare
Trei litere pentru care se poartă și s-au dus războaie milenare. Nu, nu sunt singurele războaie și poate nici cele mai importante. Dar aceasta este o cu altă totul altă discuție.
Citeste tot articolul
Cât de tabu mai este un subiect tabu?
Este una dintre cele mai puternice căi, care unește și leagă suflete, la fel cum este și cel mai nimicitor și ascuțit pumnal care a reușit să sfărâme și să destrame miliarde de suflete fie ele chiar pereche. Da, este și pasiune, dorință. Da, este joc, da, este creație și energie. Este viață. Tot și nimic. Este drum și poate fi un mod de viață. Este curățenie. Iar dincolo de cortina plăcerii sunt toate tainele unui alt Univers, care înalță și care trăiește în lumină. Este poarta trecerii spre un alt fel de ființare, spre un alt fel de existență.
Citeste tot articolul
Dependența de greu
Suntem dependenți de multe emoții, substanțe, obiceiuri, credințe, limite. Au curs râuri de cerneală și încă mai curg, se tocesc mochetele în cabinetele psihologilor despre dependențe. Iar una dintre ele este dependența de greu. Pe principiul invers al lui să fie bine, ca să nu fie rău, funcționăm repetat prin să fie greu, ca să nu fie ușor.
Citeste tot articolul
Valuri de viață
Trăim, sau aceasta cred că ar trebui să fie principala activitate în această călătorie numită Viață. Să treacă prin tine trimilimiliardele de trăiri, emoții, sunete, respirații, atingeri, întru-un cuvânt Simțirea. Cu bune cu rele, pe rând sau de-a valma, cu picătura, sau oceanul. Energia. Fiecare dintre noi cred că s-a întrebat măcar o singură dată în viață, cum se simte viu viața. Ce gust are? Ce miros? Și, deși toate răspunsurile sunt tipărite în materialul genetic al celulelor noastre, alegem în fiecare moment dacă le accesăm, sau doar ne prefacem că nu le știm. Simt că suntem făcuți pentru a trăi cu adevărat, nu doar pentru a supraviețui. La fel cum simt uneori că prea puțin reușim. Suntem prea puțin conștienți de puterea Universului, de multitudinea posibilităților și miliardele de drumuri deschise pentru fiecare dintre noi, care pot fi urmate în fiecare moment al vieții noastre. Uneori simt cum ne înconjoară coconi de fire luminoase numite posibilități de trăit viața. Alegeri.
Citeste tot articolul
Prea mulți profesori, prea puțini elevi
"Spiritualitatea" asta vorbită pe la toate colţurile, explicată şi para explicată, de nici un pas nu mai poţi face fără o teorie a lichidelor care te înalţă şi te transformă în "esenţă", însoţită de o "smerenie" urlată şi ţipată în timpanele prea sparte de la atâta Dumnezeire înghiţită ca pelicanu' sunt un fel de apă moartă, care pică din cer, dar nici măcar pământul nu-l udă! ", ziceam cu câteva zile în urmă, în timp ce zilele trecute un prieten îmi spunea că trăim vremuri de „Prea mulţi profesori, prea puţini elevi”. Şi mare dreptate avea. Căci în loc să ne îndopăm egoul cu găluştile a cât de deştepţi suntem noi, mai bine respirăm şi ne uităm încercând să primim învăţătură şi cunoaştere de la tot ce mişcă în jurul nostru. De la înaltul cerului, până în fundul pământului, de la păsările văzduhului şi până la omul care trăieşte pe stradă, sub cerul liber, sau cel ce se ocupă de gunoiul nostru cel de toate zilele. Da, exact, „gunoierul” atât de exemplificat în teoriile noastre despre „AŞA NU!”. Căci vorba aceea, mare ruşine este să strângi gunoaie în ziua de azi, cu atâta cunoaştere în jur.
Citeste tot articolul
Ascultarea e linia directă în conversaţia cu Dumnezeu!
La început vă spun doar că, dacă până şi eu am ajuns să înţeleg ascultarea, e clar că Pământul acesta numai e ce a fost cândva! Pentru că eu m-am născut vorbind. Punând întrebări. De fapt cred că vorbeam încă dinainte să ajung în pântecul mamei mele. Darwinian vorbind, cuvântam înainte de a fi embrion, sau de a fi. Ţineam conferinţe, explicam noţiuni, corelam diverse teorii.
Citeste tot articolul
