Luna iunie este despre joacă, despre libertate și despre întoarcerea la noi înșine

Continuăm această călătorie în spațiul inimilor noastre, nu pentru a deveni altcineva, ci pentru a ne aminti cine suntem, dincolo de rolurile pe care le-am învățat și de măștile pe care le-am purtat ca să fim iubiți, acceptați sau în siguranță.

În fiecare lună facem loc unei părți din noi pentru a o onora. Pentru că întregul nu se naște doar din vindecare, ci și din reîntâlnire.

Există în tine o parte care se joacă. Este partea care râde fără motiv. Care inventează, explorează, dansează, se murdărește de culori și pierde noțiunea timpului. Este partea care știe să fie complet aici, fără să se întrebe dacă face bine, dacă spune bine sau dacă este suficient.

Poate că, la un moment dat, ai învățat să o lași mai în urmă. Poate ai devenit „mai responsabilă”. Cea matur.  Asta în timp ce, fără să observi, jocul a început să pară un lux. Bucuria, ceva pentru mai târziu. Iar ușurința, ceva ce trebuie câștigat.

Dar partea care se joacă nu este lipsă de seriozitate. Nu este superficialitate. Nu este pierdere de timp.Este una dintre cele mai vii părți din tine.

În psihologie, știm că jocul este unul dintre spațiile în care apare creativitatea, siguranța, relația și vindecarea. Jocul este locul în care nu doar ne exprimăm, ci ne descoperim. Rolul acestei părți nu este să te îndepărteze de viață, ci să te readucă în ea.

Ea apare în momentele în care uiți să te controlezi și începi să fii. În râsul care vine din tot corpul. În curiozitate. În dans. În lucrurile făcute fără scop, doar pentru că îți aduc viață.

Când o recunoști, începi să simți că nu trebuie să porți totul cu atâta greutate. Că nu tot ce este important trebuie să fie greu. Și că poate maturitatea adevărată nu înseamnă să-ți pierzi copilul interior, ci să-i construiești un loc sigur în tine.

Poate că luna iunie nu e despre a face mai mult, ci despre a-ți aminti cum să te joci din nou.

Dacă aceste rânduri au atins ceva în tine, lasă-le să rămână. Unele părți din noi nu au nevoie să fie căutate; au nevoie doar să fie invitate înapoi. Ne reîntâlnim luna viitoare, cu o altă parte, din același întreg.

În luna iunie, te invit să onorezi această parte din tine care se joacă și să-i faci loc, poate într-un dans fără motiv, într-o zi fără grabă sau într-un moment în care îți amintești că viața nu a fost creată doar pentru a fi dusă, ci și pentru a fi trăită.

Roxana Alexe