Ce inseamna karma cu adevarat
Karma este un concept prezent in numeroase culturi de-a lungul istoriei umane si reprezinta o idee ce dateaza de mii de ani. In pofida proliferarii acesteia, ideea de karma se pare ca este inteleasa in general gresit si frecvent aruncata pe masa fara o intelegere reala a adevaratului ei sens.
Ce este Karma?
In Bhagavad Gita (unul dintre numeroasele texte prezente in multiple culturi ce vorbesc despre karma) exista dialoguri constante despre cum se atinge ceea ce este numita „moksha”. Moksha este eliberarea din ciclul renasterii, un fel de stare transcendenta de libertate din lumea pe care o stim noi, o lume in care simturile noastre ne insala. Este o stare de binecuvantare, de beatitudine ce poate fi atinsa numai atunci cand ne-am eliberat de Karma, odata ce am ajuns in acel punct in care sufletul nostru este pregatit sa se mute intr-o alta experienta, ce se duce dincolo de renastere.
Conform filosofiei hinduse, aceasta este singura experienta mai „inalta” in care cineva poate trai, in afara de aceea de a actiona altruist, in intentia de a cultiva cunoasterea spirituala, contemplarea si adevarul.
Haideti sa vedem ce inseamna karma cu adevarat:
„Principiul Karmei necesita ca experientele fiintei individuale, bazate pe experientele dn timpul acestei vieti, sa fie imprimate in corpul subtil, ceea ce va trebui sa posede, prin urmare, un tip de structuri organizate in materie fina, ca stare mentala in sine, acestea urmand a fi propulsate in conformitate, in locatii specifice renasterii. Acest principiu al Karmei se fondeaza pe conceptul in sine ca ceea ce facem astazi contureaza viitorul pentru fiecare om – cea mai inteligenta dintre fiinte este inzestrata cu abilitatea de distinge, in plus fata de obiceiurile instinctuale pe care toate celelalte creaturi le poseda.” – sursa: Paramahamsa Tewari
Ideea generala este ca de fiecare data cand actionam, este creata o cauza ce va avea si un efect corespunzator. Inca o data, Karma transpune literal „actiunea” sau „fapta” si include in sine faptul ca actiunile noastre reprezinta gandurile si intentiile noastre. Principiul karmei explica destul de clar faptul ca universul ne va raspunde intotdeauna, in aceasta viata sau in urmatoarea. Actiunile au „consecinte”, iar gandurile de asemenea.
Personal, eu prefer sa las la o parte „binele” si „raul” cand vine vorba despre consecintele faptelor noastre. De exemplu, un om poate avea parte de o experienta pe care noi o catalogam ca fiind „buna” sau pe care noi percepem ca fiind „rea”. Adevarul este ca acestea sunt doar experiente, indiferent de modul in care noi le percepem ca ar fi si de modul in care noi le etichetam. Putem fie sa alegem sa crestem din aceste experiente si sa invatam din altele, eliberandu-ne de karma sau putem sa continuam sa le privim ca fiind „rele” (de exemplu) si sa ne blocam pe noi insine din a merge mai departe.
Conform unor filosofii indiene, precum Jainismul, karmele sunt particule invizibile de materie ce exista pretutindeni in jurul nostru. Sufletele noatre atrag aceste karme prin diferite actiuni. De exemplu, de fiecare data cand ne maniem, atragem karme, la fel si atunci cand suntem falsi sau lacomi. In acelasi fel, de fiecare data cand omoram sau ranim pe cineva, atragem karme. Conform Janismului, aceste karme sunt asemeni unor straturi peste straturi asezate pe sufletul nostru, ce ne impiedica sa ne atingem adevaratul nostru potential si diminueaza abilitatea de a auzi vocea sufletului nostru
Este foarte interesant cum filosofia si conceptul de karma este discutat in diferite feluri in multiple culturi, religii si filosofii de-a lungul unei perioade de mii de ani.
Yoga Karma
Inca o data, karma este despre actiune. In filosofia hindusa se considera ca vor fi purificate acele minti care practica yoga jinana, ceea ce mai este cunoscut si sub numele de yoga cunoasterii. Asa cum am mentionat anterior, acesta cautare a adevarului si contemplarii era considerata a fi un act de existenta superior, in comparatie cu practicarea yoga karma (faptele bune facute fara a urmari vreo recompensa sau consecinta, actele de altruism), insa amandoua sunt cai ce duc catre aceeasi destinatie.
Practicarea yoga karma este despre a face acele fapte care vor aduce beneficiu planetei, fapte ce se nasc strict din intentia inimii de a bine lumii si celor din jur. Acesta este un lucru important de retinut, deoarece multi dintre noi pot face fapte bune pentru a avea un beneficiu, pentru a culege o rasplata, pentru a ajunge intr-un anumit punct sau pentru „a da bine” in ochii celorlalti. Facand anumite fapte dintr-un punct gresit al inimii nu ajuta la „arderea karmei”, ci mai degraba reprezinta actionarea in mod egoist, mascat sub forma unei fapte bune – acest lucru putand, de fapt si de drept, sa contribuie la acumularea a si mai multa karma. Karma este despre acel loc de unde vii cu adevarat, ceea ce ma duce catre urmatorul punct.
Diferenta dintre Karma si ideea („mainstream”) despre aceasta prezenta in curentul de gandire predominant
Atunci cand ma refer la ideea „mainstream” despre karma, ma refer de fapt si de drept la acea idee si energie ce sta la baza expresiei „vei culege ceea ce ai semanat”, precum si la ideea ca facand fapte bune te asiguri ca vei primi rasplata buna.
Desi faptele „bune” pot da nastere unui cerc frunctuos, la fel cum si cele „rele” fac, Karma nu are nimic de a face cu faptul ca lumea „va culege ce a semanat” ca rezultat al actiunilor lor „rele”. Karma este despre a invata din experientele tale, nu despre a primi consecintele actiunilor tale negative de dragul echilibrului. Focusul principal trebuie sa fie pe dezvoltarea personala ca rezultat a faptelor tale; chiar daca nu suntem tot timpul constienti de acesta, o crestere la nivelul sufletului are loc. Karma este oportunitatea de a creste si de a merge mai departe. Daca vedeti pe cineva facandu-i rau altei persoane, iar apoi vedeti agresorul ranit la randul lui sau suferind, nu este rolul vostru sa aratati cu degetul si sa spuneti „karma” sau „a cules ce a semanat”. Karma se acumuleaza pentru ca noi sa ne eliberam eventual de ea, sa invatam ceea ce avem nevoie sa invatam din aceasta experienta ca oameni si sa trecem mai departe. Karma nu are nimic de-a face cu energia judecatii sau invinuirii.
Mai mult decat atat, daca faceti fapte bune din credinta ca acestea vor fi intoarse, intrati in contradictie completa cu ideea de Karma. De ce? Pentru ca arderea karmei este despre a actiona dintr-un spatiu complet altruist al inimii voastre, fara a urmari vreo recompensa, doar pentru binele lumii. Daca aveti cumva in cap ideea ca intr-un fel sau altul veti fi recompensati sau daca faceti fapte bune pentru ca ceilalti sa vada sau ca sa faceti un alt pas in cariera voastra sau pe alte planuri ale vietii, atunci s-ar putea ca de fapt si de drept sa va acumulati si mai multa karma. Cel mai important aspect de luat in considerare este intentia si motivull din spatele actiunilor voastre.
„Faptele facute fara dorinta de rasplata, cu constienta spirituala, contribuie la implinirea si eliberarea noastra. Atunci cand implinirea este atinsa, putem atinge constiinta suprema, iar eliberarea este automat inclusa. Facand fapte in acest fel, o fiinta vie devine o fiinta a non-actiunii. Renuntarea inseamna abandonarea dorintei de a primi rasplata conform faptelor noastre. Actionarea in constiinta spirituala, fara dorinta, duce catre eliberare”.
Exista un citat pe care l-am vazut pe internet, nu demult, care spunea: „Karma – nu este nevoie de razbunare. Doar stai si asteapta, cei ce te-au ranit vor suferi la randul lor, iar daca esti norocos, Dumnezeu te va lasa sa vezi asta”.
Ideea ca cineva s-ar putea bucura de nefericirea altei persoane nu are nicio lagatura cu teoria karmei. Judecata, de asemenea, nu isi gaseste locul in acesta teorie. Este vorba numai despre lectii si oportunitati de a creste din punct de vedere spiritual.
Karma colectiva
„Universul in care noi traim si perceptia noastra comuna despre el sunt rezultatul karmei colective. De asemenea, locurile pe care le vom experimenta in viitoarele renasteri vor fi rezultatul karmei pe care o impartim cu alte fiinte vii acolo. Actiunile fiecaruia dintre noi, umane sau non-umane, au contribuit la lumea in care traim azi. Cu totii avem responsabilitatea comuna pentru lumea noastra si suntem conectati cu tot ce este in ea.” – al 14-lea Dalai Lama
Asa cum acumulam karma ca indivizi, la fel facem si la nivel colectiv. Actiunile noastre ca un tot gigant al rasei umane vor avea consecinte si am vazut acest lucru in nenumarate randuri. Unul dintre cele mai puternice exemple este modul in care operam aici pe Pamant, precum si relatiile cu mediul si alte forme de viata care impart planeta cu noi.
Cred ca este importamt sa ne intrebam ce facem noi mai concret aici – ce gandim si cum ne comportam – si sa analizam ce tip de realitate manifestam ca rezultat al acelor ganduri si actiuni. Pana la urma, fizica cuantica aduce lumina asupra a cat de importanta este constiinta umana si cum factori asociati constiintei afecteaza lumea fizica, materiala.
Va las cu acest citat, desi un pic indepartat de subiect, in legatura totusi cu ideea de karma:
„General vorbind, desi exista anumite diferente, cred ca filosofia budista si mecanica cuantica isi pot da mana in ceea ce priveste viziunea asupra lumii. Putem vedea in aceste mari exemple roadele gandirii umane. Indiferent de admiratia pe care o simtim fata de marii ganditori, nu ar trebui sa pierdem din vedere faptul ca ei sunt oameni, ca si noi.” – Dalai Lama
**Aceasta este o prezentare explicativa foarte scurta si condensata a karmei, conform filosofiei hinduse. Tineti cont, va rog, de faptul ca aceasta idee de Karma este prezentata in diferite culturi de-a lungul existentei umane pe acest pamant, in diferite perioade istorice.
Arjun Walia
Sursa: http://www.collective-evolution.com
Traducere: Alice Danila