Viata in inima!

Autor: Nicoleta - vineri, 02 iulie 2010, 1516 vizualizari

Ne-am nascut fiinte divine, am venit aici sa experimentam iubirea. Dar in timp am uitat ca avem o inima si am evitat cu din ce in ce mai multa inversunare sa alegem functie de vocea ei. Oamenii au ajuns sa traiasca mai mult in cap, in minte, decat in inima. Au uitat tot mai mult sa simta, sa fie fericiti, sa traiasca din plin, sa se bucure, sa fie in clipa de acum.  

De ce sa ne ascultam inima?

Cand suntem centrati in inima, cand ne ascultam inima, incepem sa utilizam inteligenta ei, care este cel mai profund si mai puternic nivel de inteligenta dintre toate cele cu care am fost inzestrati. Inteligenta inimii depaseste inteligenta emotionala si pe cea intelectuala.
Inteligenta inimii ne ajuta sa facem cele mai intelepte alegeri si sa implinim cele mai profunde scopuri ale fiintei noastre, sa invatam lectii extrem de importante pentru evolutia noastra.

Cand inima „vorbeste”, mintea nu mai are putere asupra ta. Frica dispare. Apare linistea mintii si capeti foarte multa claritate asupra tuturor situatiilor de viata. In timp ce mintea penduleaza intre convingeri, majoritatea limitate si pornite din frica, inima priveste toate alegerile prin lentila iubirii.
Ea ne conduce mereu spre noi deschideri, revelatii, posibilitati si atitudini, cu ajutorul carora vom fi mereu capabili sa gestionam la nivelul cel mai inalt al potentialului nostru orice situatie si provocare care apare in viata noastra.
        
In timp ce capul/ creierul/ mintea doar reactioneaza la situatiile care apar, inima raspunde acestora intr-un fel care permite intoarcerea obstacolelor si provocarilor in oportunitati de eliberare, curatare, invatare, iluminare.
Oricum, sa ne ascultam inima nu inseamna sa incetam sa ne folosim creierul. Dimpotriva, avem nevoie in continuare de creier pentru a functiona in aceasta lume. Doar ca acesta va fi sub indrumarea si ghidarea inimii, si nu invers.
 
De obicei, creierul se afla la comanda si functioneaza dupa principiul „stimul si reactie”.
Viata traita astfel este mult mai superficiala. Este ca si cand am fi toti programati pe pilot automat. Cand creierul este dominant, noi tindem sa-i judecam pe oameni, sa-i impartim in categorii precum „imi place”/ „nu-mi place”, „e bun”/”e insuficient de bun”, „aprob”/”dezaprob”, „merita”/”nu merita” si alte astfel de concepte duale.
Functionand astfel, blocam substanta, autenticitatea si calitatea relatiilor noastre. Totul devine superficial, totul este despre apararea sinelui fals, Ego-ului, totul vine din cap si nu din inima.
        
Cand inima ne este deschisa, nu mai suntem preocupati si nu mai vedem diferente intre oameni. Relatiile ne aduc bucurie, ii acceptam mai usor pe ceilalti, iertam mai usor, impartasim iubirea, manifestam gratitudinea si maretia din noi.
Si cu cat ne deschidem inima mai mult, cu atat devenim mai capabili sa experimentam pacea, iubirea, bucuria si conexiunea cu Sursa Divina.

De ce nu ne-am deschis inima pana acum?
 

Am fost educati sa ne folosim mintea, sa luam decizii, sa comparam, sa analizam, sa gandim, sa ne straduim, sa intelegem, sa judecam, sa reprimam, sa fim in competitie, sa pasim cu precautie si cu teama in viata.
In timp ce mintea este interesata doar de interesele personale, urmarind sa isi apere identitatea si cautand mereu ceva care sa intareasca Ego-ul, deci este despre a obtine, pastra si acumula, inima este despre a impartasi.
Mintea nu concepe o actiune decat daca are ceva de castigat pentru ea. Motto-ul devine „eu ce castig aici?”
 

Mintea creeaza dorinte. Insa atunci cand esti centrat si iti experiementezi adevarata natura, nu mai ai nevoie de dorinte, e de ajuns sa ai intentii puternice, venite chiar din inima.
Dorintele sunt iluziile create de minte, momeala cu care ne distrage atentia de la adevarata natura a noastra. Iluzia creata este ca atunci cand acele dorinte vor fi implinite, noi ne vom umple golul si vom fi fericiti.

Adevarul este ca dorintele sunt create de minte. SI ca noi nu avem nevoie de ele. Cand ne momim cu dorinte, este ca si cand am alerga dupa ceva, am incerca sa prindem ceva din urma, am astepta fericirea care ne este promisa de minte odata cu implinirea acelei dorinte.


Si oricat de mult am alerga, tot nu vom ajunge prea departe, ba chiar vom ajunge mereu in acelasi punct de unde am plecat, adica la inventarea unei noi dorinte. Si in mod sigur nu putem prinde fericirea din urma, pentru ca ea nu e acolo, in dorintele noastre. Si chiar daca e, ia tot forma unei iluzii si de aceea nu dureaza.
 

Prin contrast, cand iti urmezi inima, chiar ajungi undeva. Iti extinzi constiinta si tot ce faci se hraneste din sursa luminii si iubirii, care se gaseste in inima. Motorul vietii va fi impulsul puternic, autentic, al inimii. Nu vei mai astepta nimic, pentru ca vei sti ca totul e deja aici si ca doar calitatea acestui moment e importanta. Vei sti ca alegerile pe care le faci vin din inima si contribuie la desavarsirea ta spirituala.
 

In timp ce sentimentele subtile au ca sursa pacea, lumina, iubirea si bucuria, emotiile sunt doar niste reactii la stimulii exteriori, sunt un raspuns.
 

Am fost educati sa acordam prioritate gandirii si ratiunii. Apoi chiar noi am decis ca e mai bine sa nu lasam loc de sentimente, pentru ca asta ne-ar face vulnerabili, nestiind ca vulnerabilitatea este doar un produs al mintii.
Puterea reala se afla cu adevarat unde? Acolo unde avem legatura cu Sursa Divina. Deci in inima.
 

A devenit din ce in ce mai greu pentru noi sa ne deschidem inima, datorita tuturor resentimentelor pe care le-am acumulat in trecut. Toate acestea au acoperit vocea inimii si au blocat curgerea energiei iubirii.
Asadar, esential in procesul acesta de deschidere a inimii este sa lasam Sursa Divina sa ne ajute sa ne iertam pe noi si sa-i iertam pe altii, complet. Este alegerea noastra, a fost alegerea noastra dintotdeauna. Asta e vestea grozava. Tot noi am pus resentimentele acolo, si tot noi putem sa le curatam, dand la o parte infatuarea, furia, supararea, dezamagirea, frustrarea, vinovatia, invinovatirea, frica, judecatile.
 

Inima nu este un spatiu in care sa suferim, ci este un spatiu in care suntem impacati.
Inima nu este un loc in care sa obtinem avantaje, ci este un spatiu in care putem face alegeri clare, autentice si intelepte.
Nu este un spatiu in care putem fi manipulati, ci in care experimentam adevarul.
Nu este un spatiu al slabiciunii, ci un spatiu al puterii.
Nu este un spatiu care sa poata fi contaminat de altii, pentru ca singurii care pot sa-l polueze suntem noi.

De ce inima?

 

~Nicoleta Svârlefus

 

 


 



Copyright
Toate materialele conţinute de acest website - http://www.astrocafe.ro - sunt proprietatea acestuia si sunt protejate de Legea nr. 8/1996 pentru protecţia drepturilor de autor şi a legilor cu privire la mărci şi proprietate intelectuală. Detalii...

Astro Shop

Cele mai noi articole