De ce trebuie sa fie constienta “o iluzie”

Autor: AstroCafe.ro - miercuri, 06 ianuarie 2016, 2947 vizualizari
De ce trebuie sa fie constienta “o iluzie”

Dupa cum stiu deja cititorii mei, acest subiect l-am abordat din mai multe unghiuri.

Fizica conventionala s-a demarcat, asumandu-si ca niciuna dintre particulele subatomice (ce stau la baza creierului si a universului) nu contin niciun fel de constiinta.

Astfel, nu exista niciun motiv pentu a putea presupune numai, ca aceasta (constienta) exista. Simpla idee ca ar exista asa ceva este o iluzie, o aberatie, o superstitie fara niciun fel de fond, mostenita din ere primitive.

Si totusi, aici esti tu, citid aceste randuri, aceste cuvinte si, cel mai important, esti constient(a) de faptul ca citesti aceste cuvinte.

Asadar, trebuie sa fii nebun(a), o victima a iluziei. Trebuie sa fii utilizatorul final al unui flux de ganduri asupra carora nu detii niciun control, un flux care iti “spune” ca esti constient…in acelasi fel in care vocea din capul tau ti-ar putea spune ca traiesti in acest moment pe luna.

Iar daca multiplici aceasta situatie nefericita de aproximativ 8 miliarde de ori, ajungem practic sa avem o mare casa de nebuni, unde fiecare isi imagineaza ca este constient, cand, de fapt, nimeni nu este. Fiecare este o masina ce raspunde unor stimuli, unii dintre acestia spunand prompt “Sunt constient” – o afirmatie complet lipsita de semnificatie.

Si daca ajungi sa crezi toate astea, sa stii ca eu vand carduri de membru pentru un club de golf pe Jupiter. :)

Fizica conventionala s-a pozitionat intr-un colt si isi doreste sa ramana in acel loc, deoarece a recunoaste ca exista asa ceva precum constienta este echivalent cu a admite ca o mare parte a vietii, o mare componenta a sa este in afara oricarei analize a materiei si energiei, din moment ce constienta nu este niciuna, nici cealalta.

Tot felul de cercetatori in biochimie pot veni aici cu argumentul pe care il stim cu totii “ca anumite chimicale schimba constienta, afectand creierul. Cu alte cuvinte, creierul este casa a tot ceea ce inseamna constienta”.

Ca de obicei, acestia pierd din vedere esentialul. Faptul de  fi constient, indiferent de alte stari particulare, este independent de acele chimicale.

Indiferent ca esti constient ca vezi cladirile de pe strada sau omuleti verzi conducand in trafic, in ambele cazuri tu esti cel care este constient. Tu esti cel care stie ca vede cladirile sau creaturile.

Ei bine, abia acum am intrat in miezul problemei, deoarece, vezi tu, teoretic noi nu ar trebui sa existam deloc. Teoretic, noi ar trebui sa fim doar niste creiere, cateva trilioane de neuroni uniti de sinapse. In cel mai bun caz, am fi “cineva care gandeste ca este cineva” sau, mai curand, “nimeni care crede ca este cineva”.

“Buna, sunt un nimeni care gandeste ca este cineva”.

“Buna. Si eu la fel. Hai sa facem orice ne pune creierul sa facem, tinand cont ca nu avem libertate – alta iluzie”.

“Suna bine. De unde incepem?”

“Asteptam instructiuni. Intre timp, am bere, vin sau apa minerala”.

Daca ti se intampla si tie sa ai acest mod mecanic de a privi viata ca avand anumite utilizari pentru cei care sunt interesati de controlul mental, atunci esti bine. “Ateptarea instructiunilor” ar fi o stare de receptare a programarii ideala. Libertatea, pe de alta parte, ar fi un non-start.

“Subiectul cu numarul 465-A crede ca este liber. Iluzia sa interfereaza cu insertia pachetului nostru de credinte…”

As fi neglijent daca nu as mentiona armatele de “oameni rationali”, care sunt destul de siguri ca o respingere a tot ceea ce inseamna materialism stiintific i-ar plasa direct in tabara religiosilor. Acestia nu vad si alternativele – este fie stiinta, fie biserica.

Ei bine, aceasta este problema lor – nu vad decat aceste doua posibilitati, reveland o clara lipsa de imaginatie.

Si presupun ca ar fi trebuit sa ii mentionez si pe “adeptii ADN-ului”. Acestia sunt iremediabil convinsi ca ADN-ul creeaza constienta. Insa ADN-ul este materie si, conform acelorasi oameni de stiinta, care cerceteaza intregul puzzle genetic, materia este compusa din particule foarte mici sau valuri, care nu afiseaza niciun fel de semn, indiciu, de existenta a constiintei.

Acum, recunoscand ca ceea ce scriu eu aici nu va aparea in niciuna dinre conferintele TED (aceasta sursa de intelepciune a planetei), ar trebui sa subliniez faptul ca problema constiintei i-a bantuit si chinuit pe filosofii occidentali inca de la primul asalt al stiintei si tehnologiei, la sfarsitul secolului al XIX-lea. Si, in maniera consacrata, folosofii au optat strategia lor favorita: ignorarea problemei, prefacerea ca aceasta nu exista, sustinand ca problema in sine porneste doar de la o confuzie despe…orice. 

In final, avem un alt grup de oameni, care ar spune cu incantare: “Oamenii de stiinta au pierdut din vedere esentialul. Creierul si universul sunt facute din particule care au, de fapt, costiinta. Totul este constiinta.”

Acestia spun ca, dintr-un motiv destul de interesant, evita sa spuna ca individul, ca non-masina, non-material, tu ai constiinta. Singurul lucru pe care vor sa il postuleze este constienta colectiva – iar acesta este cantecul pe care stiu ei sa il cante. Iar daca le ascultati cuvintele, ei incearca, de fapt, in felul lor, sa stearga intreaga notiune de individ si individual. De ce? Pentru ca cea mai de baza forma de control include negarea existentei individualitatii. Daca pot elimina acest concept, atunci isi pot aduce propria agenda in fata: grupul este totul. Acest lucru rezoneaza destul de dragut cu modul in care lumea tinde sa ia contur in ultima vreme sau, mai degarba, cu modul in care i se da contur,  intentionat (in caz ca nu ati observat).

Printre aceste nenumarate stari de constiinta, exista in mod cert si versiunea colectiva, in care individul poate intra si iesi. Nu e fii-totul si termina-totul. Nu este un paradis permanent, cu usile inchise.

Insa cine ar putea observa faptul ca intr-o lume in care populatia a adus teoria ca individul constient nu exista, fiind doar o masina biologica programata intr-un anumit fel?

Intelectualii nostri de vaza se contrazic, dincolo de aparente, pe perspectiva asupra masinariei. Ei amesteca si incearca sa potriveasca metafizicul si politicul, in numele colectivului, deoarece vanturile poarta cu sine bani si prestigiu, pe care il imprastie in acel sens.

Acestia vand ideea ca individul, constienta, libertatea si puterea individuala nu sunt decat iluzii, praf in vant dintr-o era demult depasita, folosind ca unealta principala o poveste despre stiinta.

Daca vrei sa intri in acea cursa, macar sa intelegi unde anume te poarta.

Poti urmari orice numar de dezbateri si discutii in care o persoana foloseste constructii precum “sursa a tot ce exista”, “intelepciunea colectiva”, “constiinta universala”, “universul iti permite”, iar audienta le inghite, ca pe o galusca. Este un efect stimul-raspuns foarte interesant, pavlovian – suna clopotelul, cainele saliveaza. Aceasta este o forma de programare a carui timp se apropie – daca oamenii isi doresc sa alunece pe aceasta panta a unei stari pasive, lasand in urma propria putere individuala.

Sursa; http://www.wakingtimes.com/2015/11/13/why-consciousness-must-be-an-illusion/

Autor: Jon Rappoport

Traducere: Alice Dănilă

Imagine: www.photoshopcreative.co.uk



Copyright
Toate materialele conţinute de acest website - http://www.astrocafe.ro - sunt proprietatea acestuia si sunt protejate de Legea nr. 8/1996 pentru protecţia drepturilor de autor şi a legilor cu privire la mărci şi proprietate intelectuală. Detalii...

Astro Shop

Cele mai noi articole