AstroCafe Blog

Stii momentele alea in care dai ochii peste cap si spui: "vaaai, nu inteleg cum poate fi X asa!", "eu n-as face niciodata asta", cum sa faca una ca asta?" si alte asemenea? Si stii momentele in care, exact cand ti-e lumea mai draga si esti mai zen, te trezesti fix intr-o situatie similara, aplicand metode similare, facand exact ce ai spus ca nu intelegi cum e posibil?

Am patit-o de atatea ori, incat m-am lecuit aproape total de a-mi mai da cu parerea in felul asta. Am vazut totul ca pe o incercare a Lui Dumnezeu de a-mi "explica" mai pe indelete si pe intelesul meu, prin experienta directa (ca altfel, slabe sanse sa-mi intre in cap).

Cand dadeam ochii peste cap si ma miram superior, parca-L si vad ducandu-si mana la barbie, gandindu-se cum sa faca sa ma ajute sa inteleg mai bine si mai usor. :)

(more…)

Cand apare o provocare (si slava Domnului, apar mereu), numita de cei mai multi "problema", tendinta este sa ne urcam pe ea, ca pe un cal naravas, cu ambitia de a-l stapani, controla, dresa. Ne urcam pe problema si nu-i mai dam drumul. E a noastra doar!

Ajungem sa ne identificam cu problema, iar atitudinea si cuvintele par sa spuna : "eu sunt una cu problema mea". In acel moment nu te mai poti delimita si nici ceilalti nu o pot face. Ii convingi si pe ei ca tu esti x cu problema y. Esti in saua unui cal si spui ca tu esti calul.
Te plimbi de colo colo, cu problema in cap, in privire si in vorba. Ca si cand ai purta in palme un carbune incins. "Iata, am o problema, vedeti?" "Ma frige de mor, dar nu-i dau drumul, ca e a mea". Ca si cand te-ai lua la tranta cu Dumnezeu. Esti atat de preocupat de lupta, consumi atata energie pentru a valida existenta problemei, incat nu mai vezi nimic in jur, nici macar solutia. E problema ta si cu asta basta. E cea mai cea. E ultima. Daca o dovedesti si pe asta, gata, ai scapat.

De obicei, solutia e la indemana, dar cata vreme esti una cu problema, n-ai cum s-o vezi. Si e mult prea simpla ca sa o poata accepta mintea ta complicata. De exemplu, poti da drumul carbunelui incins. Lucru pe care il vei face probabil pana la urma. Dupa ce vei fi obosit de strigat in gura mare sau de plans de mila. Dupa ce ai consumat toata energia.

(more…)

Ecourile bunatatii tale

April 23, 2013

Un film minunat despre bunatate, generozitate, iubire. Si despre efectele in lant ale acestor calitati manifestate...

Tehnologizarea inimii

April 9, 2013

Ne lipim ochii de ecrane (tv, telefon, tableta, laptop etc), dar nu mai privim pe "ecranul" ochilor celui din fata noastra. Auzim bipaitul sms-ului din telefon, dar nu mai ascultam bipaitul si indemnul inimilor noastre. Scriem litere, cuvinte, propozitii, dar nu mai scriem mesajul din ele, nu mai punem creionul pe hartie, cu mana noastra, cu emotia noastra.

Stim sa facem o gramada de lucruri, putem munci cat e ziua de lunga, dar nu mai stim sa respiram aerul vietii din momentul prezent. Rezistam in conditii grele, ne facem un program din ce in ce mai complex si plin, dar nu reusim un lucru simplu: sa avem compasiune pentru noi insine. Luam de-a gata raspunsurile pe care ni le aseaza altii in fata ochilor si urechilor, dar nu ne mai punem pe noi in fata noastra.

Suntem grabiti, prinsi in planuri si obiective, ganduri si idei, dar ramanem pe dinafara cand sentimentele ne cheama. Vrem mai bine si mai mult, cu pretul bucuriei si recunostintei, de care ne vom bucura "mai" tarziu. Ajutorul de oferit cuiva a devenit un "task" in agenda, cu "deadline-ul" aferent, in loc de iubirea pe care, de fapt, am putea s-o oferim ca cel mai de pret ajutor. (more…)

Gandesti si spui des "nu-mi permit"?
Nu-mi permit inseamna "nu-mi dau voie". Si daca tu nu-ti permiti, cum sa-ti permita altii? Nici macar Universul nu-ti poate permite, nu-ti poate darui, nu-ti poate aduce ceva, daca tu nu-i dai acordul, nu-i permiti. El iti permite din oficiu, orice. Inclusiv lipsurile.
Cand spui ca nu-ti permiti, ceea ce nu-ti permiti este sa fii, sa ai sau sa faci ce-ti doresti. Nu-ti permiti sa primesti, apoi nu-ti permiti sa oferi, ca doar n-ai de unde. Astfel blochezi fluxul energetic firesc. Realitatea iti confirma ca "nu-ti permiti", iti da dreptate, prin ceea ce se materializeaza in viata ta, prin rezultatele prezente.

Apoi, daca in timp ce declari "nu-mi permit", astepti ca altii sa-ti ofere ceea ce vrei, astepti in zadar. Ceilalti nu pot nici ei sa-ti permita, ei pot cel mult sa-SI permita.
Poate se vor gasi unii oameni dornici sa-ti dea ceea ce ceri, sub pretextul ca nu-ti permiti. Si o vor face un timp. Pana cand va ajunge si la ei mesajul pe care-l transmiti cu atata tarie: "nu-mi permit", adica "nu merit". Si oricum, chiar daca primesti ceva ce nu esti convins ca meriti, nu te vei bucura de acel lucru pe deplin, niciodata. Pentru ca, nu-i asa, tu nu-ti permiti.

(more…)

Iarta-ma, mama, astazi!

March 8, 2013
Iarta-ma, mama, astazi,
Ca nu te-am iubit in toate zilele cum te iubesc acum,
Ca nu te-am privit mereu, cu recunostinta si smerenia pe care le meriti,
Ca nu am stiut sa spun cuvintele potrivite cand te-a durut.

Iarta-ma, mama, astazi,
Ca am pretins de la tine mai mult decat am avut dreptul,
Ca in trecut am asteptat sa-mi dai, fara sa ma gandesc la ce-as putea sa-ti ofer
Ca m-am grabit sa-ti judec alegerile.

Aminteste-ti, mama, mereu
Ca sunt doar o femeie care vrea sa fie
Demna de o mama ca tine si de bunatatea ta
Nicicand mai buna decat tine, nicicand mai rea
Doar fata ta.

(more…)

Învaţă de la primăvară, să priveşti senin viaţa, drumul, oamenii. Să te cuibăreşti în trupul pământului bogat, să zâmbeşti cu Soare pe buze, să rosteşti cuvintele vindecătoare ale naturii şi să accepţi ghidarea vântului întru nou început de viaţă.

Învaţă de la primăvară, să crezi, să iubeşti totul şi să poţi. Să îmbrăţişezi fiecare moment şi să atingi delicat, oamenii. Învaţă să laşi în urmă iernile, recunoscând şi binecuvântând rostul lor. Să zâmbeşti dimineaţa şi să colorezi drumul pe care mergi.

Învaţă de la primăvară, să dăruieşti, să primeşti, să-ţi deschizi inima, să înfloreşti, chiar de nu ştii cum, cât, până când. Să accepţi anotimpurile viselor tale. Să trăieşti în abundenţă şi miracol. Să rişti, să continui, să te înalţi prin tine.

(more…)