AstroCafe Blog

Nu am cuvinte multe acum, dar stiu ca sunteti curiosi sa stiti cum a fost ziua de cumparaturi cu si pentru Lili.

Astazi la ora 13,00 plec impreuna cu sotul aferent, bucurosi, emotionati si entuziasti, cu masina plina de hainute si multe altele, spre Mogosoaia, sa o luam pe Lili. Pe drum, o "racolam" si pe Danuta, o buna prietena a noastra si de astazi, si a copiilor.

Ajungem, descarcam, intram in casa. Imbratisarile, bucuria revederii si pupaturile de rigoare. Ma uit dupa Lili. Nu era la intampinare. O caut, n-o gasesc. Apare intr-un final, cu un cadou in mana. Un cadou impachetat cu grija si atentie la fiecare detaliu. Cu fundita si tot ce trebuie. Soc! Ma uit la ea intrebator. Imi raspunde: "ieri toata ziua am lucrat la asta, sper sa va placa, e pentru voi, pentru tine si Cornel". Wow! Emotionata, imi caut barbatul prin casa mare, sa desfacem impreuna cadoul. Si ce sa vezi? Pentru fiecare, cate un desen: pentru mine, un cos cu flori (atentie, 9 la numar, adica cifra zilei mele de nastere); pentru Cornel, un cal inaripat. Langa cele doua desene, un tablou foarte frumos, din flori uscate lipite manual. Ei bine, am ramas fara cuvinte, fara reactii! Am multumit frumos pentru un cadou neasteptat si exatraordinar de frumos (avem si poze, vin in curand).

Am mai stat putin cu copiii la povesti, apoi am plecat spre Baneasa, la cumparaturi. I-am ales rechizite, carti despre Spania (fiecare copil, la initiativa Alinei- initiatoarea acestui proiect si fondatoarea Agentiei de Implinit Dorinte- si-a ales cate o tara, despre care sa studieze, ca un fel de concurs; sigur ca da, ca si cum nu fusesera suficiente "coincidente", Lili si-a ales Spania, adica tara in care eu m-am simtit mereu ca acasa, tara care mi-a placut cel mai mult), hainute, cizmulite, pantofi pentru sport, trening, etc. Ne-am oprit chiar si la un coafor sa se tunda. Am mancat, am ras, ne-am tinut de mana, Danuta a facut multe poze. Eu si Lili ne-am luat cate o bratarica din snur mov (una din culorile ei preferate, evident tot o "coincidenta", caci este si una dintre culorile mele preferate), identice, ca semn al prieteniei noastre. Am incheiat sesiunea de cumparaturi cu o cina tarzie, dar foarte gustoasa si placuta.

Toti eram bine, eram multumiti, ne era drag sa facem asta. Am mers ore in sir, a fost obositor, dar nimeni nu s-a plans. Am ajuns inapoi in Mogosoaia seara tarziu, cu o Lili linistita, fericita. Spre surpinderea noastra, nimeni nu dormea. Toate fetitele au venit in camera la Lili sa o vada, sa o admire, sa se bucure pentru ea. Si, evident, sa ne pupe, sa ne imbratiseze, sa ne zambeasca, sa ne intrebe cum a fost.

Lili a preferat sa ramana imbracata in hainutele noi, inca de la magazin. Iar surorile si colegele nu mai incetau sa-si exprime admiratia.

In fine, cu greu ne-am smuls de acolo si am plecat spre casa. Din nou condusi de Lili, din nou cu nod in gat, din nou resetati in cap :)

Ce sa va spun? A fost o zi minunata pentru toti patru, ma bucur din toata inima ca m-am implicat si ca am putut aduce, cu ajutorul multor altor oameni minunati, bucuria pe acest chip de copil. Chiar daca bucuria se arata inca sfioasa pe chipul ei, stiu ca ea exista. O simt in gesturi, o simt in strangerile de mana, o simt in imbratisari si in emotia care transpare dincolo de incercarile ei de a o ascunde.

Sunt fericita ca am putut sa ajut, simt o fericire diferita de tot ce am trait pana acum, si am trait destule momente frumoase. Simt o altfel de iubire, o iubire care trece dincolo de orice conditionare sau asteptare. Este, pentru mine, o experienta care ma provoaca sa-mi pun permanent intrebari, sa ma uit la mine altfel, sa descopar noi valente si calitati. De parca ar scoate tot ce am mai bun si luminos in mine. Cum spuneau si Danuta si Cornel, acesti copii chiar sunt intr-un fel. Da, chiar iti reseteaza mintea si te pun la treaba cu tine.

Seara s-a terminat apoteotic. Cu Lili venind sa ma imbratiseze, sa-mi multumeasca si... sa-mi spuna: "te iubesc!". Poftiiim?! Mie mi-a luat 29 ani sa le pot spune parintilor mei ca-i iubesc si sa le arat asta. Mi-a luat tot atat ca sa pot imbratisa cu adevarat, autentic, din inima. Am imbratisat-o, i-am spus: "multumesc ca mi-ai spus asta, si noi te iubim".

Da, Lili, stiu ca vei citi asta, de aceea vreau sa-ti multumesc. Da, eu iti multumesc, pentru ca mi-ai oferit aceasta oportunitate de a-mi manifesta generozitatea si iubirea. Iti multumesc ca ai aparut in viata mea, in viata noastra. Si ca ma ajuti sa-mi deschid tot mai mult inima. Va multumesc voua, tuturor celor care ne intampinati cu atata bucurie si iubire cand va trecem pragul. Sunteti minunati! Si va doresc o viata minunata, asa cum sufletul vostru este. Si tie, Alina, iti doresc sa ai intelepciune si rabdare, sa poti darui in fiecare clipa din caldura si iubirea ta. Iti multumesc pentru ce faci cu copiii astia.

Puteti conta pe noi mereu, suntem deja in sufletul nostru, aveti aici niste prieteni adevarati.

Va multumesc voua, tuturor celor care v-ati implicat, cu banuti sau alte lucruri foarte utile copiilor (un prieten a donat un calculator, o prietena a facilitat o donatie de 17 ghiozdane de la Diverta, un alt prieten ne-a dat pentru copii paine si faina, o vecina a trimis prin noi hainute, etc). Chiar si un gand bun daca ati trimis,  ati contribuit la bucuria unui copil. Astazi l-ati facut sa simta ca va pasa de el, ca sunt oameni care il iubesc si sunt acolo, pentru el. Nu va imaginati (sau poate da) ce inseamna asta pentru Lili. Nu lucrurile in sine, ci faptul ca a avut o astfel de zi. Va felicit, va multumesc, va doresc o viata luminoasa tuturor.

Am reusit sa strang 3360 lei. Banii ramasi vor fi administrati  strict pentru aceasta campanie ( rechizite si alte lucruri utile la scoala, pe parcursul anului). Cu alte cuvinte, misiunea a fost indeplinita, dar continua, pentru ca acesti copii inca au nevoie de multe pentru a creste si a se dezvolta frumos. Noi vom fi alaturi de ei! Si oricine altcineva poate sa o faca, oricand doreste sau are posibilitatea.

Iata si lista celor care au contribuit alaturi de mine si carora le sunt profund recunoscatoare:

Elena Saftencu, Cristina Niculescu, parintii mei, Alexandra Sararu si Magazinele Diverta, Alina Obreja, Carmen Deaconeasa, Dana Vasilateanu, Lili Stoica, Nic Burcea, Isabela Cosneanu, Adina Luca, Mariana Danciu, Ana Vranceanu, Carmen Stanescu, Kati Happelmann, Simona Oprea, Anca Cristea, Eugenia Farauanu, Mihaela Manghiuc, Oana Buhan.

Daca am omis pe cineva, imi cer iertare si va rog sa ma atentionati.

Mai multe fotografii, AICI!

4 Comments

  • ELENA SAFTENCU says:

    Draga Nicoleta,
    Sunt profund emotionata de ceea ce ati facut pentru Lili. Ma bucur tare mult ca am reusit sa particip alaturi voi la aceasta campanie de implinit dorintele unui copil, ca Lili s-a simtit minunat si a fost fericita pentru ziua de ieri. Lumina sa fie cu Lili si cu toti copiii de la Mogosoaia, Lumina sa fie cu voi toti si Dumnezeu sa va binecuvinteze!
    Va pup si va imbratisez cu drag si astept cu nerabdare poze! :)
    Elena S.

  • roxi says:

    plang de fericire citind aceste randuri…nu am cuvinte potrivit, vreau doar sa-ti MULTUMESC pentru ceai facut si vreau sa-ti spun ca TE IUBESC!!!!!! Sunt sigura ca Dumnezeul acestui Univers te (va) va ajuta sa va desavarsiti misiunea!

  • Dana says:

    Da, o experienta inaltatoare. Copilasii sunt manifestarea recunostintei, iubirii si afectiunii neconditionate, care vine din suflet. Au atata putere in ei, incat orice credinta limitativa orice blocaj ascuns undeva in interiorul nostru se sparge. Multumesc Nico, multumesc copilasilor

  • Loredana says:

    E minunat ceea ce ai facut! Imi pare nespus de rau ca nu am putut sa particip si eu la actiunea asta. Daca mai pot participa ajuta, te rog spune-mi! Multumesc mult!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*