AstroCafe Blog

Slujba nu e doar o slujba

September 7, 2012

Da, slujba, ceea ce faci in acest moment, este cine esti tu. Este extensia ta, efectul alegerilor si actiunilor tale, nu invers. Daca te minti ca nu te reprezinta, ca e doar ceva tranzitoriu (ceea ce poate fi adevarat), te negi pe tine, refuzand sa-ti asumi responsabilitatea si acceptand sa mori zilnic cate putin, inecat in propriile plangeri, in resemnare si victimizare. Daca esti acolo, daca ai facut alegerea asta, daca alegi si astazi sa ramai in acel loc, la acea slujba, sa faci acele lucruri, inseamna ca te reprezinta. Ceva din tine se manifesta prin acea experienta. Tu ai ales si alegi in continuare sa fii acolo. Iti place sau nu, asta e alta discutie. Nu te ajuta cu nimic sa te plangi continuu, sa dai vina pe altii, sa te ascunzi in spatele propriilor alegeri.

Iti iubesti slujba? Minunat! Inseamna ca-ti iubesti alegerile legate de ea si... te iubesti suficient pe tine, incat sa-ti faci viata frumoasa.

Nu-ti iubesti slujba? Sa mai zic ce/pe cine nu iubesti, de fapt?

Oamenii au inventat tot felul de scuze si justificari pentru insatisfactiile si nemultumirile lor. Si-au gasit pretexte care sa le scuze lipsa bucuriei si creativitatii, a curajului de a fi ei insisi si a-si urma calea potrivita. Iata cateva dintre ele:

- Trebuie sa ai o slujba, ca sa castigi bani si sa ai din ce trai. Aceasta convingere te-a lasat cu impresia ca slujba e o obligatie, nu o bucurie. De aceea, deseori, nu slujba in sine te nemultumeste, ci aceasta abordare si perceptia legata de ea. Ca si cand nu ai cum sa traiesti muncind cu bucurie, facand ceea ce te implineste, ci e musai sa faci ceva care e agreat de altii ca fiind "onorabil" si profitabil. Acest crez i-a determinat pe multi sa renunte la visele lor, sa-si puna talentele in asteptare si chiar sa le nege.

- Munca e grea. Multi oameni isi numesc slujba "scarbici", "uzina", etc. Daca si tie ti se intampla sa gandesti/vorbesti in termeni asemanatori, asta te face sa dezvolti rezistenta si sa gasesti la tot pasul motive de nemultumire, cu privire la slujba ta. Te vei comporta ca si cand cineva te obliga sa faci asta, iti impune, te constrange. In acest spatiu, e greu sa lucrezi cu bucurie, sa fii eficient si sa cresti.

- Trebuie, altfel n-ai face-o. Asta e o alta iluzie. Repet, e alegerea ta sa fii acolo. Nu-ti pune nimeni pistolul la tampla. Poti oricand sa alegi altceva, poti sa schimbi ceva. Cata vreme alegi sa stai acolo, iti pui singur povara pe umeri, gandind ca "trebuie". Dar daca ti-ai asuma ca esti acolo pentru ca vrei sa fii acolo si pentru ca, oricat de greu ti-ar fi sa vezi, ai ceva de castigat, iti plac anumite lucruri, ai o serie de oportunitati?

- Tu ai fi vrut altceva, dar asa au fost vremurile. Asta e o scuza si nimic mai mult. In plus, iti ia din putere si te frustreaza tot mai mult. Incepi sa te complaci si apoi te resemnezi. Dar viata ta unde e? Chiar merita sa astepti viata viitoare pentru a te urni catre ceea ce vrei si simti sa faci? Poate ca asa au fost vremurile, dar sa stai agatat de un trecut "nefavorabil" nu te ajuta sa gasesti solutii constructive pentru tine si viata ta.

- Cei care risca sa-si urmeze inima, talentul si calea care-i inspira au mai mult sprijin si alte resurse.  Nici nu ar trebui sa te intereseze, caci fiecare are oportunitati, inspiratie, daruri, si tine de el cum si le foloseste. In plus, calea altora nu trebuie sa fie si calea ta. Resursele lor sunt atrase in viata lor prin atitudine. Ale tale, la fel. Schimba atitudinea, daca vrei alte rezultate.

- Daca faci ce-ti place, mori de foame. Dar ai incercat, sau e doar ce ai vazut si auzit la altii? Ai facut cu adevarat ce-ti place, ai pus toata bucuria acolo, te-ai pus pe tine acolo pe de-a-ntregul?

- Adevaratele valori nu sunt apreciate. Oare? Dar cine trebuie sa le aprecieze? Tu, de exemplu, esti constient de valoarea ta, te apreciezi?

- Niciodata nu-ti sunt rasplatite eforturile si meritele. Ma indoiesc. Desi, daca faci ceva asteptand apreciere, s-ar putea sa nu fii niciodata multumit. Daca faci ceva doar pentru ca asa vrei, pentru ca te bucura si alegi, fara sa astepti nimic, vei fi coplesit de aprecieri.

Acestea si multe altele sunt scuzele si justificarile multor oameni. In felul acesta, ei recicleaza frustrari in fiecare zi, inca de la prima ora a diminetii. Isi pierd entuziasmul, sunt tot mai apasati si tot mai lipsiti de speranta. Si cand te gandesti ca acestea nu sunt altceva decat niste conversatii in cap, care pot fi schimbate oricand.

Daca te numeri printre cei nemultumiti de slujba lor, ce-ar fi daca, exact in acest moment, ai alege sa privesti lucrurile dintr-un unghi nou, sa schimbi perceptia? Ce-ar fi daca ai medita putin la urmatoarele:

- Realitatea este ca acum am aceasta slujba. A fost alegerea mea sa ajung aici si este alegerea mea sa fiu, in acest moment, in acest loc.

- Imi plac anumite lucruri la slujba mea... (uita-te si vezi ce-ti place, sigur gasesti).

- Pot face oricand alegeri. Pot sa schimb ceva, daca vreau cu adevarat asta.

- Adevarul e ca nu stiu ce-mi place sa fac sau nu stiu de unde sa incep. Dar sunt deschis sa aflu. (Daca te gandesti de ceva vreme sa faci o schimbare, e posibil sa nu stii ce-ti place. Deschide-te sa primesti, fii atent la tot ce vine spre tine, iar cand recunosti semnele, actioneaza. Pana atunci, ai rabdare si detaseaza-te.)

- Aleg sa am incredere in mine si in tot ce ma invata experientele mele. Stiu ca fiecare experienta poate fi o oportunitate pentru mine, sa invat, sa cresc, sa ma dezvolt.

- Poate ca, de fapt, nu sunt suparat/a pe slujba, ci pe mine. (Daca sunt alegeri pe care le regreti, poate ca a venit momentul sa te impaci cu ele, sa le accepti. Oricum nu poti schimba trecutul, dar cu siguranta poti schimba in prezent. SI nici nu vei sti vreodata cum ar fi fost daca ai fi ales altfel.)

- Cum as putea darui si impartasi mai mult din cine sunt? Cum as putea sa fiu cu adevarat in slujba oamenilor? (Nu e de-ajuns sa faci lucrurile, e important cine esti cand le faci, care este atitudinea ta, ce transmiti, ce daruiesti, ce ajunge la ceilalti. Primesti, cu masura cu care (te) daruiesti.

- Cum as putea sa gasesc mai des bucuria in ceea ce fac?Ce as putea sa fac diferit, chiar acum? (Momentele de unicitate ne ajuta sa regasim entuziasmul. Daca faci lucrurile mereu la fel, daca programul tau este acelasi in fiecare zi, e firesc sa te simti uneori blocat. De aceea, e foarte important sa faci ceva nou, ceva diferit, sa aduci prospetime in ceea ce faci).

- Ce fac acum este exact ce am nevoie, este o etapa valoroasa in viata mea. Am invatat din experienta asta multe lucruri despre mine, dar si profesional am crescut. (Uita-te la tot ce ti-a adus valoros, aceasta experienta).

Acestea sunt numai cateva dintre temele la care sa meditezi. O faci pentru tine si, indirect, pentru ceilalti. Inceteaza sa te vezi o victima, caci nu esti. Tu ai creat si creezi totul. Asuma-ti responsabilitatea si vei vedea cata putere iti da asta. Onoreaza-te, onoreaza-ti slujba, fii recunoscator pentru ea, caci e parte din tine, din experienta ta aici, din misiunea ta! Orice ar fi, vei face fata. Renunta la scenarii, vezi ce poti face azi. Vezi cum poti ACUM, sa oferi intregul tau potential slujbei tale. Daca vrei altceva, uita-te cu atentie in tine si in jur. Stai deschis, fii gata sa vezi, sa auzi, sa primesti... Apoi, misca-te in directia potrivita si ai incredere. Meriti asta, meriti bucuria de a face lucrurile cu respect, responsabilitate, daruire. Fii in primul rand in slujba ta. Fa orice te inspira! Caci tot ce faci este cine esti.

*Le multumesc tuturor celor care s-au plans de slujba lor, si m-au inspirat sa scriu asta.

Din inima,

Nico

7 Comments

  • Elena Ivan says:

    De fiecare data cand incep sa spun pentru ce sunt recunoscatoare, incep cu sjulba pe care o am. Sunt 2 ani de cand am renuntat sa fiu un angajat, sa-mi fac curaj si sa ma arunc in necunoscut facand ceva nou, diferit, despre care nu aveam niciun habar. Nu a fost greu deloc, m-am lasat purtata de viata si toate s-au legat atat de usor incat nici mie nu-mi venea sa cred ca este posibil! :) Frica? Da, mi-a fost! Dupa o viata intreaga in care auzi de la parinti si societate ca trebuie sa ai un job stabil si un salariu care vine luna de luna, sa incepi un business nou de suflet a parut nebunie curata pentru toata lumea, si dupa 2 ani parintii mei inca ma intreaba cu teama daca imi merge bine? (le simt ingrijorarea in voce de fiecare data) Este cel mai frumos lucru pe parte profesionala din viata mea, ceva care ma minuneaza si azi: cum poti sa castigi bine din ceva care iti aduce bucurie si care nu e un job, este o parte din tine. Sunt recunoscatoare in fiecare zi si ii multumesc lui Dumnezeu ca traiesc asa ceva, ca sunt libera, ca pot alege cand plec in vacanta de pe o zi pe alta, ca fac de fiecare data cu drag “jobul” meu, ca pot sa ma plimb in parc in mijlocul zilei, ca sunt LIBERA. Nico, ai un aport la tot ce am scris mai sus si iti multumesc!

  • Dana Costas says:

    Felicitari si multumiri ! e prima opinie pozitiva si lucida asupra relatiei om-job , pe care o citesc , in aceste vremuri de asa-zisa ( si exagerata) criza economica!

  • Pana pe la 35 de ani, nici macar nu am indraznit sa ma gandesc ca as putea trai din altceva decat un serviciu. Cred ca cel mai greu este pana faci trecerea “morala” de la mentalitatea de angajat la cea de om liber. E drept, ca este si multa munca, dar merita. Si este si mai bine cand poti citi asemenea articole, care sa te ajute sa iti amintesti “de ce”-ul de la care a plecat schimbarea.

  • Andreea says:

    Si eu sunt un caz fericit . Imi ador slujba si asta pentru ca a fost alegerea mea si nu a parinitilor , societatii , etc.
    Am ales sa risc si am castigat , in primul rand satisfactia visului implinit :)
    Ii sfatuiesc pe toti sa riste sa isi implineasca visul !

  • narcisa says:

    Minunat articolul!
    L-am citit impreuna cu o colega care a trecut un examen pentru angajare definitiva. A venit la noi in birou dupa ce a fost “restructurata”, de la un salariu urias la unul mediu. Si cu toate astea vrea sa ramana la noi sa “evolueze” alaturi de un colectiv superb. Pana la urma nu doar banii te tin undeva ci si familia de la serviciu acolo unde inveti sa valorizezi lucrurile altfel sa faci haz de necaz si sa ai curajul sa spui cine esti ce simti si ce gandesti fara sa te temi ca vei fi judecat.

  • Gabi says:

    Foarte frumos acest articol! Sunt lucruri pe care le stim cu totii in subconstient dar ne este frica sa le rostim, sa le recunoastem. Orice clipa pe care o traim este o experienta unica si este a NOASTRA, noi alegem cum sa sa traim si sa ne simtim, doar ca nu vrem sa recunoastem si cautam diverse scuze. Multumesc Nico!

  • catalina sandar says:

    Cand te cauti pe tine,traiesti mai multe experiente.Trebuie sa ai curaj sa faci CE ITI DORESTI.Bucuria va fi garantata.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*