AstroCafe Blog

Evolutia nu mai este asa cum am cunoscut-o pana acum. Nu mai cautam sa ajungem undeva, pentru ca mereu suntem undeva. Fiinta constienta de sine nu ma alearga, nu mai ravneste, nu mai asteapta sa evolueze pentru a fi in miscare, in actiune. Ea stie ca totul e chiar acum la dispozitia ei. Nu mai e nevoie de teancuri de carti, decat ca experienta, dar nu ca evolutie. Stiu, pentru unele minti, e greu de integrat asta. Vor spune: „cum asa, mai am o multime de invatat!”. Vei invata daca vei dori sa traiesti aceasta experienta dar nu pentru ca te crezi insuficient, incomplet, imperfect. Vezi diferenta? Esti cel ce esti, in fiecare moment.

Nu mai e nevoie de efort. Pur si simplu, e de ajuns ce intentionezi. Nu mai e nevoie de lupta. Lupa te transforma in adversar al propriului sine.
Nu e nevoie sa meditezi ore in sir, sa tragi de tine sa faci asta, pentru ca, sa recunoastem, nu tuturor le place sa mediteze dar unii o fac pentru ca sunt convinsi ca asta e singura cale.
In plus, meditatia suficienta este prezenta, respiratia, centrarea, cateva minute. Poti sa te conectezi la tine? Asta e meditatia. Nu e nevoie sa vezi zane si ingeri. Adica nu esti gresit daca nu le vezi. Pur si simplu ideea este nu sa vezi stele si energii frumos colorate, ci sa simti, sa te simti.

Oamenii au aflat ca trebuie sa mediteze si multi o fac cu efort. Ei nu vor, nu le place, dar se chinuie sa o faca. Apoi, altii pierd din vedere „scopul” meditatiei, acela de a se simti in corp, de a se conecta la sinele lor. Si incep sa se lase incantati, sa caute mental imagini senzationale. Asta e mental, e ego. Nu e nevoie decat sa simti. Daca vezi imagini, perfect. Imaginatia e buna, e perfecta, e minunata. Dar nu despre asta e meditatia in mod real.

Meditatia nu trebuie sa te rupa de realitate ci sa te ajute sa echilibrezi lumea fizica cu lumea spirituala. Degeaba ramai suspendat acolo, intr-un plan imaginar, daca nu poti gestiona si echilibra realitatea fizica.

Am cunoscut multi oameni care practica tot felul de tehnici de meditatie, care mai de care mai complexe si complicate, incearca tot felul de practici spirituale, in dorinta de a ajunge undeva, de a se ilumina. Nu cred in asta, pentru ca a dori sa ajungi undeva, a dori sa fii tot mai bun, tot mai iluminat, este o ambitie. E un fel de ego spiritual. Si e foarte subtil totul.

Avem nevoie sa intelegem, acum mai mult ca oricand, ca viata e aici. Noi suntem aici, acum, in ea. Ca nu avem vreun scop de implinit si vreun obiectiv de bifat, ori o norma de facut. Ci am venit aici sa traim si sa ne bucuram de tot ceea ce poate oferi pamantul ca posibilitati. Si ofera destule! Nu trebuie sa ajungem undeva. Suntem mereu undeva. Nu suntem in competitie cu nimeni, dar de multe ori suntem in competitie cu noi insine. Putem renunta la asta acum, putem instaura pacea, prezenta, bucuria de a fi.
Dar inca ne aflam in proces de transformare, in procesul de eliberare a tiparelor vechi colective si familiale. Inca apar emotii puternice, frica, uneori panica. Inca eliberam. De aceea, e necesar sa avem rabdare cu noi. Si sa permitem procesului sa aiba loc, daca am facut alegerea de a ascensiona odata cu pamantul. Nu e usor, dar este un proces extraordinar, unic, nemaitrait pana acum pe planeta noastra. Sa respiram, sa permitem, sa alegem.

4 Comments

  • Alina P. says:

    Va multumesc si va doresc toate cele bune!
    Cu recunostinta
    Alina

  • emanuela says:

    Daca esti impacat cu tine, primesti totul cu bucurie si intelegere.
    Pe noi ar trebui sa ne cautam, sa ne gasim.
    Asa ar trebui sa fim, asa cum ne vrea Bunul Dumnezeu, curati si fara griji, .

    Cu drag

  • ElenaR says:

    Multumesc mult! Ma ajuta foarte mult sa vad scrise lucrurile acestea, pentru ca atunci cand te complesesc tiparele vechi (anxietate, frica irationala, momente cand creierul imi lasa impresia ca se scurtcircuiteaza) simti nevoia unei asigurari ca ce se intampla este normal, mai ales in aceasta perioada foarte “incarcata”. Nu stiu daca se petrece acum ceva mai special decat de obicei, dar eu ma simt bombardata din toate partile :) . Nu e placut deloc…si cum clar am de invatat si lectia rabdarii in viata asta…:)
    Cu gratitudine, Elena

  • Decebal says:

    Cred ca ati pus punctul pe I!
    Spiritualitatea in ziua de azi e privita precum Sfantul Graal,ca ceva de neatins. Kant avea o vorba ” Cerul instelat de deasupra si legea morala din mine”. Daca vom continua sa traim in iluzie si sa ne inchipuim ca suntem spirituali doar daca stam in pozitia lotus ,atunci adevarul e departe de noi si e posibil sa deschidem porti de nedorit. Cred ca spiritual e taranul roman care traieste in ritmul cosmosului si al naturii si care iti povesteste cu un zambet jucaus in ochi de vremurile cand Isus si Sfantul Petru mergeau pe pamant. Am uitat cine suntem si cat valoram.Noi romanii cred ca suntem mai spirituali decat multe alte natii, dar am renuntat la miezul nostru.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*