AstroCafe Blog

Lista mea de prieteni, in contul personal de Facebook, este intr-o continua transformare. Am invatat ca ce e stagnant nu e sanatos :)  Asa ca mereu creez loc pentru noi prieteni. Pleaca unii, vin altii... Totul e curgator... ca viata!

Intentionez ca, la un moment dat, sa ramana doar oameni pe care, fie ii cunosc si in real, fie imi place ce "emit" in spatiul numit Facebook (si le si spun asta din cand in cand), fie interactionam macar o data pe luna.  Altfel, pe bune, spectatorii au locuri rezervate in alte spatii. Cei care vor sa fie doar cititori, observatori, judecatori sau doar umplutura au la dispozitie celelalte pagini FB, site-ul si blogul.  Pe Facebook, m-am prins si eu tarziu, ideea este sa impartasim, sa schimbam, sa ne "intalnim" macar pret de un salut. Cel putin pentru mine. Am inceput revizia acum multe luni, cand adunasem 5000 de oameni si nu mai aveam loc pentru altii pe care ii voiam acolo. De atunci, sunt intr-o continua revizie.

Am impartasit asta pe pagina personala de FB si am sesizat (nu e prima data) ca oamenii devin foarte sensibili. O fi teama de respingere. Unii se identifica si isi dau seama ca vor sa faca acelasi lucru, dar simt teama. Teama pentru ce vor spune oamenii pe care ii vor scoate din lista.

Insa a fi politicos, deseori inseamna a fi incorect cu tine. Simti una si faci alta. Stii ce vrei, dar te faci ca nu stii. Cui foloseste sa arati ceva ce nu simti? Extrapoland la orice relatie din viata, cui foloseste sa stea in preajma ta, crezand ca-l vrei acolo, cand, de fapt, nu e asa?

Iar daca cineva e corect cu tine, de ce te-ai supara?  Stiu, poate fi neplacut, dar de aici si pana la a te revolta, a injura sau mai stiu eu ce, e cale lunga... In plus, daca dintr-odata observi ca nu mai esti in lista cuiva, de ce trebuie sa te gandesti neaparat ca ceva nu e in regula cu tine? Sau cu el. Uneori, pur si simplu e chestiune de rezonanta. Alteori, poate face loc cuiva care este mai important pentru el. Sau pur si simplu nu te place si gata. Si asta e. N-o sa te placa toata lumea.  Asa, si?

Si apoi... crezi ca prezenta intr-o "lista" ii garanteaza cuiva respectul, dragostea si aprecierea creatorului listei...? Nicidecum. Dupa cum se vede, mai e mult pana cand oamenii vor ajunge sa faca in totalitatea ce simt, deci sa se insoteasca de oamenii pe care cu adevarat ii vor acolo, in viata lor. Chestiune de respect de sine, pana la urma. Nu-i nimic, invatam permanent. :)

Apropo de jena (complet nesanatoasa, din punctul meu de vedere) de a renunta la "prietenii" din lista... e ca in viata, pe principiul asta pastreaza oamenii si vechiturile (nu se-ndura sa le arunce), lucrurile pe care nu le folosesc (ar putea sa-si faca o pomana cu ele), obiceiuri de tot felul care le fac rau etc... energie stagnanta se cheama, care e ca o usa inchisa in fata posibilitatilor, noului, bucuriei si armoniei, sanatatii, curgerii firesti a vietii. Reteta sigura de nefericire, chiar boala. Si tot ca in viata, unii vor in lista anumitor oameni, doar pentru ca asa da bine la imagine (vezi, sunt prieten cu x!). In fine, criteriile de "imprietenire", poate intr-un articol viitor...

E necesar sa invatam sa dam drumul, daca vrem sa fim in ton cu viata, a carei singura constanta e schimbarea. Daca ne tot tinem de tot felul de lucruri, cand inima noastra striga altceva... iata sursa conflictului interior. Uneori, e ciudat cum oamenii prefera sa renunte la ce simt sa faca si la ei insisi, in schimbul linistii aparente... E ca un pact pe care incearca sa-l faca: "decat sa ma judece ei, mai bine renunt la mine". Bun, si cui ii foloseste?

Poate ar fi bine sa fim mai putin patetici si sa respectam alegerile celorlalti cu privire la spatiul lor! De asemenea, sa ne respectam mai mult pe noi, Cu demnitate si maturitate. Chiar si cand ne doare sau e inconfortabil.


1 Comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Previous Post
«
Next Post
»