AstroCafe Blog

Despre lume

Au plecat valori, e adevarat. Si vor mai pleca. Oameni care au lasat ceva in urma si pentru care am toata admiratia si tot respectul. Oameni precum Octavian Paler, Adrian Paunescu, Anca Parghel, Gica Petrescu, Jean Constantin, Madalina Manole, acum Roxana Briban (soprana), etc...

Iar comentariile post mortem, aproape la indigo, sunt: "nu ne respectam valorile", "pacat ca nu stim sa-i pretuim decat dupa ce-i pierdem", "viata e nedreapta", etc. E ca o banda de magnetofon pusa pe repetare. Eu m-am saturat, voi nu?

Oare chiar nu ne pretuim valorile? Oare nu cumva rostim aceste platitudini doar pentru ca le-am auzit des si le-am integrat in minte, fara sa le filtram prin propriile convingeri? Oare chiar asa stau lucrurile? Si ce reprezinta acest "noi"? Noi nu respectam valorile...Care noi?

Am fost la concertul lui Cotabita. Sala era arhiplina. Au venit oameni de toate varstele. Sala a aplaudat in picioare de nenumarate ori. Paunescu era in viata, dar cand Florin Piersic i-a rostit numele, ropote de aplauze au umplut sala. Cand i-a recitat o poezie ("Repetabila povara"), multe lacrimi am vazut. Iar sala a fost din nou in picioare minute in sir, ca un omagiu pentru poet.

(more…)

Cine/ce ne face rau, de fapt?

October 12, 2010

Am fost intrebata pe Facebook, de catre un redactor de la o revista cunoscuta, in scopul de a ma cita intr-un articol, ce parere am despre vampirii energetici si cum cred ca ne putem feri de acestia. Este un subiect la care reflectez de ceva vreme, m-a inspirat, asa ca i-am raspuns pe loc, pe scurt, asa cum m-a rugat. Iata raspunsul meu:

Nu spun ca nu exista astfel de oameni, care te "fura" de energie, dar inainte sa vorbim despre protectie, ar fi bine sa intelegem cum functioneaza acest "mecanism".
In primul rand, cineva te poate fura de energie prin gandurile si intentiile pe care le proiecteaza asupra ta sau, pur si simplu, datorita vibratiei joase pe care o emite.

Insa, daca cineva cu o astfel de vibratie apare in preajma ta, inseamna ca tu ai atras acea persoana. Ea nu ar fi fost acolo, daca nu ar fi rezonat la nivel energetic cu tine. Asadar, cand simti (pentru ca simti) ca ai o astfel de persoana langa tine, inainte sa te feresti de ea, intreaba-te ce din tine a generat-o acolo.

(more…)

Am facut-o, Romania. Am fost acolo, la apelul unor oameni care ne-au inspirat. Ne-am adunat, cu mic cu mare, la Mogosoaia.

Punctul de intalnire: desigur, Casa cu Minuni (Centrul de plasament The Door). Ne-am organizat, ne-am dotat cu saci si manusi, apoi am pornit pe malul lacului, la treaba.

A fost o experienta interesanta, complexa. Nu am mai facut asta de pe vremea liceului, cand faceam practica agricola.

Am avut sentimente amestecate :bucuria de a face ceva cu adevarat util, sila (am adunat inclusiv tampoane, scutece, hartie igienica :D), apoi motivatie de a face in continuare ceva care sa dizolve cauza acestei nepasari crunte care se vedea sub fiecare fir de iarba si langa fiecare copac, apoi neputinta, admiratie pentru copiii care si-au luat treaba foarte in serios, muncind uneori cu mai multa responsabilitate decat noi (Lili a fost campioana azi), iar bucurie, si tot asa. A fost confruntant, a fost o experienta in care m-am aruncat alaturi de alti oameni inimosi. Si ma bucur nespus ca am facut-o.

(more…)

Increderea

September 15, 2010

Toate nemultumirile, nefericirea, sentimentul ca nu e de ajuns niciodata, pleaca de la faptul ca nu mai ai incredere. In tine, in ceilalti, in viata. Ai plecat de langa tine, cum mult timp in urma. Si cu fiecare zi, distanta a crescut. Ai invatat cum sa cauti afara tot ce ai nevoie. Cum sa sapi dupa raspunsuri, cum sa crezi doar ce-ti spun altii, despre tot. Sa ingurgitezi ce-ti livreaza societatea, sa te raportezi la reperele agreate de niste oameni, care nu si-au dorit altceva, decat sa obtina, la randul lor, control si recunoastere si atentie, fiind la fel de neincrezatori ca si tine.

Inca de mic, in familie sau la scoala, ai invatat despre parerile altora despre ceva sau cineva. Inclusiv despre istorie, religie, viata, chiar despre tine. Si acum cand vorbesti, de cele mai multe ori exprimi cuvintele si parerile altcuiva.

Ai devenit cineva care cauta ca oamenii din jur, rezultatele, succesele, raspunsurile si parerile altora, sa-l confirme, sa-i spuna si sa-l convinga ca e bun de-ajuns. Dar parca niciodata nu e suficient. Si uneori cazi. Si te ridici si alergi mai departe, sperand ca la urmatorul popas (succes) vei gasi ceea ce cauti. Nadajduind ca va veni cineva care sa-ti umple golul, sa-ti aduca fericirea si linistea. Si iar ajungi acolo unde ai dorit, si iar nu e de-ajuns. Alergi dupa ceva ce parca nu reusesti sa prinzi niciodata. Ceva ce, chiar daca gasesti, dureaza prea putin, si mereu iti scapa printre degete: fericirea!

(more…)

Nu am cuvinte multe acum, dar stiu ca sunteti curiosi sa stiti cum a fost ziua de cumparaturi cu si pentru Lili.

Astazi la ora 13,00 plec impreuna cu sotul aferent, bucurosi, emotionati si entuziasti, cu masina plina de hainute si multe altele, spre Mogosoaia, sa o luam pe Lili. Pe drum, o "racolam" si pe Danuta, o buna prietena a noastra si de astazi, si a copiilor.

Ajungem, descarcam, intram in casa. Imbratisarile, bucuria revederii si pupaturile de rigoare. Ma uit dupa Lili. Nu era la intampinare. O caut, n-o gasesc. Apare intr-un final, cu un cadou in mana. Un cadou impachetat cu grija si atentie la fiecare detaliu. Cu fundita si tot ce trebuie. Soc! Ma uit la ea intrebator. Imi raspunde: "ieri toata ziua am lucrat la asta, sper sa va placa, e pentru voi, pentru tine si Cornel". Wow! Emotionata, imi caut barbatul prin casa mare, sa desfacem impreuna cadoul. Si ce sa vezi? Pentru fiecare, cate un desen: pentru mine, un cos cu flori (atentie, 9 la numar, adica cifra zilei mele de nastere); pentru Cornel, un cal inaripat. Langa cele doua desene, un tablou foarte frumos, din flori uscate lipite manual. Ei bine, am ramas fara cuvinte, fara reactii! Am multumit frumos pentru un cadou neasteptat si exatraordinar de frumos (avem si poze, vin in curand).

Am mai stat putin cu copiii la povesti, apoi am plecat spre Baneasa, la cumparaturi. I-am ales rechizite, carti despre Spania (fiecare copil, la initiativa Alinei- initiatoarea acestui proiect si fondatoarea Agentiei de Implinit Dorinte- si-a ales cate o tara, despre care sa studieze, ca un fel de concurs; sigur ca da, ca si cum nu fusesera suficiente "coincidente", Lili si-a ales Spania, adica tara in care eu m-am simtit mereu ca acasa, tara care mi-a placut cel mai mult), hainute, cizmulite, pantofi pentru sport, trening, etc. Ne-am oprit chiar si la un coafor sa se tunda. Am mancat, am ras, ne-am tinut de mana, Danuta a facut multe poze. Eu si Lili ne-am luat cate o bratarica din snur mov (una din culorile ei preferate, evident tot o "coincidenta", caci este si una dintre culorile mele preferate), identice, ca semn al prieteniei noastre. Am incheiat sesiunea de cumparaturi cu o cina tarzie, dar foarte gustoasa si placuta.

(more…)

Am fost la Mogosoaia, cu sotul meu. A fost, cred, una dintre cele mai puternice experiente din viata mea. Inca ma simt... nu stiu cum. Inca mai respir binecuvantarea pe care am primit-o odata cu aceasta vizita. Inca nu gasesc cuvinte sa exprim ce traiesc de la primul pas pe care l-am facut in curtea casei in care stau acesti copii, aceste minuni.

Am fost emotionata toata ziua, la gandul ca voi merge acolo si-i voi cunoaste. Am fost emotionata ca o s-o cunosc pe Lili. Am respirat entuziasm, avand certitudinea ca in sfarsit fac pasul pe care mi-l doresc demult. M-am mai implicat in campanii, m-am implicat chiar si pentru acesti copii in campania Hand 2 Hand, am strans/donat bani si altele. Dar nu am intrat niciodata fizic intr-o astfel de casa.

Sufletul meu astepta momentul asta, stia ca atunci cand voi fi pregatita, o voi face. Stia ca pentru mine e mai mult decat o contributie sau o vizita. E o amintire, e o experienta pe care mi-am ales-o intentionat pentru aceasta viata. Va voi explica in randurile urmatoare de ce a fost ca o amintire :) .

Pana una alta, iata cum a fost. M-am dus fara nicio asteptare. Doar cu emotii si sentimente intense. Am oprit pe drum, am luat prajiturici si sucuri. Mi-era cumva teama, ca n-o sa stiu cum sa ma port. Dar am fost ajutata. Prima data am cunoscut-o pe Alina, un ocean de liniste, caldura, frumusete, generozitate. Am intrat in casa, condusi de ea. Copiii au venit imediat spre noi. In timp ce faceam cunostinta cu fiecare copil, doua fetite s-au lipit instant de mine, una ma tinea de-o mana, cealalta, de un deget. Au venit sa ma ia in brate, s-au lipit de mine, imi sorbeau fiecare cuvant si gest.

(more…)

Agentia de Implinit Dorinte are o initiava frumoasa, ca de obicei, si anume, doreste sa-i ajute pe cei 17 copii de la Mogosoaia (daca nu va amintiti, cititi aici ), pe care i-a "adoptat",  sa inceapa scoala cu zambetul pe buze. Avand, ca orice copil normal, toate cele necesare in prima zi de scoala: rechizite, pantofiori noi, hainute, etc. Campania se numeste "HAI! Un ghiozdan nou, papucei si pulovarase pentru 17 copii... e o dorinta cu bobocii care-si numara bucuriile toamna!"

Zis si facut. Agentii care pot si vor aleg cate un copil si se asigura ca zambetul il va insoti in prima zi de scoala. Eu am ales-o pe Lili. Nu o cunosc, dar privind fotografia si vazand ca e Berbec, mi-a amintit intr-un fel de mama. Nu stiu cum, dar uitandu-ma in ochii ei, prin ecranul monitorului, mi-am amintit povestile mamei despre copilaria ei, in care i-au lipsit foarte multe. Asa ca, imi iau intuitia si  intentia in serios si trec la actiune.

Haideti sa o ajutam pe Lili sa mearga la scoala, cu incredere in ea. Haideti, ca impreuna cu tot ce-i vom cumpara, sa fim langa ea cu sufletul si sa-i dam putere. Are 15 ani, e o adevarata domnisoara, si are nevoie de incredere in ea, de putere, de sprijin, de iubire! Haideti sa implinim o dorinta!

Orice suma e binevenita. Contribuim fiecare cu cat poate, astfel incat sa strangem o suma suficienta pentru a-i cumpara lui Lili toate cele necesare. Daca doresti sa te implici, contacteaza-ma. Aici sau la dr_n_svarlefus@yahoo.com . Timpul ramas pana la inceperea scolii este scurt, asa ca astept cat mai repede mesajele voastre!

Va multumesc, in numele acestor copii minunati!